Abuzul: cum te poate afecta și pe tine fără ca măcar să îți dai seama

abuzul

Abuzul este o acțiune prin care abuzatorul încalcă drepturile, integritatea, limitele și nevoile unei alte persoane. Acestea sunt făcute în mod deliberat, cel mai des, repetat, astfel, cauzând daună și vătămare acesteia. Abuzul poate fi posibil prin crearea dependenței relaționale a victimei față de abuzator. Se crează totodată, o relație de superioritate-inferioritate între aceștia. Din acest motiv este atât de greu ca persoanele afectate să observe și să pună capăt acestei relații.

Uneori chiar există o relație de superioritate sau dependență între oameni într-un anumit domeniu.

Însă, abuzul apare când acest rol este transpus în toate rolurile victimei și nu mai există respect față de persoana „inferioară”. Abuzurile pot fi prezente în diferite tipuri de relații, precum:

  • parteneri romantici;
  • între îngrijitor/părinte și copil;
  • între îngrijitor și persoana îngrijită (vârstnic, persoană cu handicap);
  • între colegi de muncă/școală (între copii);
  • între șef și angajat/ă.

Deși este posibil ca abuzul să fie desăvârșit și între străini, mai ales în mediul online, cel mai des și cel mai traumatic este între persoanele care se cunosc deja și au o anumită relație.

Tipurile de abuz sunt:

Abuzul fizic: cel mai des se manifestă în relațiile de cuplu/căsătorie, relația îngrijitor-copil, între copil și alți copii și între străini.

În cazul acestuia, abuzatorul pune în pericol siguranța victimei utilizând diferite metode:

  • agresează fizic (lovește, mușcă, scutură, aruncă, tragere de păr, sufocare, ardere, tortură);
  • restricționează libertatea de mișcare (ex. leagă victima de un scaun);
  • izolează victima într-o încăpere pentru mai mult timp;
  • expune deliberat la discomfort fizic (prea frig, prea cald, să doarmă pe podea, deprivare de somn, nu permite menținerea unei igiene corespunzătoare);
  • hrănește forțat sau înfometează, forțează să consume anumite substanțe (sedative, droguri, alcool etc);
  • sclavie modernă (muncă forțată, pune copilul să facă treabă prin casă necorespunzătoare vârstei).

 

abuzul

Abuzul sexual se manifestă aproape în toate situațiile în relația copil-copil și îngrijitor-persoană îngrijită, mai rar.

Abuzatorul:

  • violează sau încearcă să violeze victima;
  • atinge în locuri inapropiate victima fără acordul acesteia;
  • masturbare fără permisiunea victimei;
  • penetrare sexuală fără voia victimei;
  • performă activitate sexuală asupra cuiva care nu poate consimți (copil, persoană drogată, beată, cu dezvoltare mintală deficitară, în timpul somnului);
  • hârțuiește sexual (remarci/tachinări cu implicații sexuale);
  • expune la pornografie fără voia victimei;
  • constrânge victima în a face acte sexuale prin manipulare/amenințare/șantaj, exploatează sexual.

 

abuzul

 

Abuzul psihologic/emoțional: acesta se manifestă în toate situațiile, însă este foarte greu de recunoscut.

În cazul acestuia, abuzatorul:

  • izolează social victima (interzice ieșitul în oraș, comunicarea cu prietenii și familia, oportunitatea la educație sau muncă);
  • interzice și ridiculizează practicarea credinței spirituale/culturale ale victimei;
  • ignoră dorințele/nevoile/opiniile victimei;
  • abuzează verbal cu scopul de a umili/râni (înjură, ridiculizează, devalorizează, critică, pune apelative urâte victimei atât în fața celorlalți cât și în intimitate);
  • bârfește despre victimă cu scopul de a întoarce grupul/altă persoană împotriva acesteia (pentru excluderea victimei din grup);
  • bullying și cyberbullying;
  • controlează excesiv activitatea victimei;
  • șantaj emoțional (amenință victima cu abandon/moarte/suicid);
  • pune toată vina pe victimă, intimidează și constrânge victima (să facă/spună ceva sau nu);
  • nu respectă intimitatea victimei;
  • i se adresează printr-un ton umilitor sau superior;
  • manipulează;
  • reproșează;
  • reduce deliberat stima de sine și demnitatea victimei;
  • ignoră/neglijează nevoile emoționale ale victimei;
  • expunerea la abuzul altei persoane (în cazul copiilor care au un părinte abuzator).

 

abuzul

Abuz financiar/material: se manifestă în toate situațiile.

Abuzatorul:

  • fură posesiunea celuilalt;
  • înșală;
  • împiedică accesul victimei la propriile resurse materiale;
  • nu acordă suma corespunzătoare efortului depus;
  • pune presiune nejustificată/constrânge/ amenință victima în vederea obținerii unui beneficiu;
  • gestionează necorespunzător banii victimei (victima e copil, om bătrân sau cu handicap);
  • exploatează financiar persoana (favoruri, împrumuturi, nu contribuie la cheltuieli);
  • abuz de putere;
  • nu satisface nevoile materiale ale victimei (haine, mâncare, îngrijire medicală, școlarizare).
Abuzul propriei persoane: acesta implică relația cu propria persoană.

Nu doar alte persoane ci și noi înșine ne putem face rău. Acesta include:

  • auto-mutilarea;
  • expunere deliberată la situații de risc;
  • neglijarea igienei proprii;
  • neglijarea nevoilor fizice (ignorarea semnelor de boală, nerespectarea tratamentului medicamentos, lipsa solicitării ajutorului, nevoia de somn, nevoie de hrană);
  • neglijarea nevoilor emoționale (acceptare, afecțiune, respect, socializare);
  • neîngrijirea propriei locuințe, tezaurizare, auto-sabotaj.
Abuzul are ca și consecință o percepție a propriei persoane negativă și eronată a victimei, reduce stima de sine și sentimentul valorii proprii, creează teroare și frică, duce la pierderea sentimentului de control.

Datorită abuzului victima chiar ajunge să creadă că totul reprezintă vina ei/lui și este constant într-o stare de alertă, concentrându-se pe supraviețuire, atât în timpul cât și după terminarea abuzului. Astfel îi este greu să se ocupe de alte aspecte ale vieții, să plece de lângă abuzator sau să îl denunțe și să stabilească relații sociale satisfăcătoare. În cazul copiilor abuzați, acesta are consecințe grave asupra dezvoltării optime ale acestuia atât pe plan psihic/emoțional, cât și pe plan social (ataşament dezorganizat, emoţionalitate negativă, agresivitate, stima de sine redusă, retard al creşterii, întârzieri în dezvoltarea motorie, cognitivă şi de limbaj, competenţe sociale reduse, performanţe şcolare reduse, dificultăţi de învăţare, abandon școlar).

Nu judeca aceste persoane, ci oferă-le sprijin și suport necondiționat. Dacă tu te confrunți sau te-ai confruntat cu așa ceva, să știi că nu este vina ta și nu meritai să ți se întâmple asta. Nu trebuie să îți fie rușine, oricine poate deveni victimă, indiferent de vârstă, sex, statut social sau etnie.

Nu ești singur/ă. Caută ajutor!


©Social care institute for excellence-Types and indicators of abuse
©Alexandra Ene-Ce este o relație abuzivă
©Salvați copii România-Abuzul și neglijarea copiilor: Studiu sociologic la nivel național.


Te invităm să citești și alte articole scrise de psiholog clinician, Renata Sandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.