Anxietatea socială nu înseamnă că ești antisocial!

anxietatea socială

Anxietatea socială este o tulburare psihică caracterizată printr-o frică intensă. Acestă frică este resimțită în situații care implică: a fi observat, judecat sau evaluat de către alte persoane și frica de a se face de râs în fața altor persoane. Deși frica este o emoție normală și funcțională, când este mult mai intensă decât situația o cere, frecventă, cauzează distres emoțional. Totodată, cauzează probleme în viața de zi cu zi și are la bază niște credințe și așteptări negative legate de consecințele unei situații sociale anticipate, devine anxietate.

Simptomele acesteia pot fi:

  • reacții fizice: bătăi intense ale inimii, transpirație, tremurat, mușchi încordați, nod în stomac, dificultate de respirație, amorțeală, furnicături, etc;
  • reacții cognitive: dificultate de vorbire, blocaj ideo-verbal, probleme de concentrare, derealizare, gânduri negative exagerate despre propria persoană sau despre situație, etc;
  • dispoziție anxioasă, atât în situația concretă din prezent, cât și în situația în care un eveniment social (din viitor) este anticipat;
  • comportamente de evitare a situaților ce presupun contacte cu alte persoane, dificultate în a iniția sau a menține relații sociale și de prietenie sau atacuri de panică.

 

anxietatea socială

 

Anxietatea socială are la bază frica de a te face de râs, frica de a fi umilit. Totodată, apare și frica de a fi judecat sau criticat, frica de a nu fi destul de bun sau valoros ca să fii acceptat de către ceilalți.

Majoritatea pot părea timizi și îngrijorați din exterior. Alții pot afișa o fațadă de încredere, sociabilitate și performanțe remarcabile, cu scopul de a ascunde sau nega fricile existente (acestea fiind mecanisme de coping, de supracompensare). Aceste persoane cel mai des au o anxietate socială la nivel sub-clinic. Deși au anumite simptome și resimt anxietate, pot fi funcționali în viața lor de zi cu zi, anxietatea fiind doar o stare resimțită la nivel subiectiv.

Pe lângă asta, există persoane care pot părea ca anxioși social, însă sunt doar introverți.

Diferența dintre aceștia este că cei introverți aleg să facă activități solitare. Acest lucru se datorează faptului că se încarcă cu energie și așa se simt bine, nu din cauza fricii.

Cauzele anxietății sociale pot fi diverse. Pot fi factori biologici (temperament, moștenire genetică), traume intense (bullying, abuz emoțional sau sexual). Putem vorbi și despre evenimente mai puțin traumatice, dar persistente (conflicte în familie, părinți supraprotectivi sau severi, eșecuri frecvente, părinți cu așteptări nerealiste).

În cazul în care te confrunți cu anxietate socială poți încerca câteva tehnici de auto-liniștire (prezentate într-un articol anterior). Încearcă să fii empatic cu propria ta persoană și să îți pui următoarele întrebări:

  • De ce îmi este frică momentan?/Ce mă îngrijorează cel mai mult?
  • Care sunt șansele, realistic vorbind, ca așteptările negative/frica să se adeverească?
  • Ce pot să fac ca să minimizez posibilitatea lor? (evitarea lor nu este un răspuns bun)
  • Ce se întâmplă dacă cel mai rău scenariu se adeverește?/Cât de rău ar fi cu adevărat?/Aș putea suporta și rezolva situația?/Au fost situații în trecut când ai reușit să treci peste?
  • Care sunt dezavantajele anxietății mele?/Mă ajută la ceva?

 

anxietatea socială

 

În cazul în care o persoană apropiată ție suferă de anxietate socială încearcă să:

  • o întrebi de ce are nevoie și cu ce o poți ajuta ca să se simtă mai bine/să îi fie mai ușor;
  • reasigur-o că îți este dragă și că îi ești alături (asta probabil va trebui să o faci mai des, deci ai răbdare);
  • încearcă să te informezi despre anxietatea socială, ca să o înțelegi mai bine (puteți face această căutare de informații împreună);
  • sprijin-o în a apela la ajutor profesional;
  • ai grijă de propria ta stare de sănătate și bunăstare psihică.

Ai răbdare și fii înțelegător atât cu cei apropiați cât și cu alte persoane. Nu știi niciodată când te întâlnești cu cineva care are anxietate socială, dar supracompensează cu un zâmbet prietenos.


Te invităm să citești și alte articole scrise de psiholog clinician, Renata Șandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.