Cariera în psihologie: Facultatea de Științe-Socio Umane, Oradea

Cariera în psihologie: Facultatea de Științe-Socio Umane, Oradea

A fi psiholog înseamnă să-ţi aduci aportul de împlinire a dezideratelor psihologiei: să cunoşti oamenii, să-i ajuţi să se dezvolte, să le ameliorezi suferinţele, să-i ajuţi să-şi rezolve problemele ce ţin de propriul eu, de relaţiile cu alţii sau de activitate. Aceasta este descrierea oferită de conducerea universității pentru Facultatea de Psihologie din Oradea.

Din perspectiva unei masterande al profilului de psihologie, prezentăm experiența pe care, foarte probabil, oricine se înscrie o va trăi.

Introducere

De-a lungul anilor am întâlnit atâția colegi și profesori foarte buni în domeniu, dar cu personalități foarte diferite. Cred că ăsta este un lucru bun. Astfel, fiecare persoană poate să aducă ceva nou în acest domeniu și fiecare client va găsi un psiholog cu care poate rezona. Fiecare om este unic, deci e normal ca și noi, psihologii să fim unici și diferiți. Ceea ce cred că totuși ne leagă este empatia și dorința de a ajuta oamenii. Așadar, te interesează psihicul uman și dorești să aduni cunoștințe în acest domeniu pentru a-i ajuta pe cei din jur? Atunci specializarea psihologie este pentru tine.

Primii pași spre a fi studentă

Cum am decis să fiu psiholog… nu îmi amintesc exact. În momentul în care am luat această decizie, am început să caut informații despre acest domeniu pe internet, și să caut facultăți. Toată lumea îmi recomanda facultatea de la Cluj , însă, din motive personale, nu am putut să aplic. Așadar, am profitat de faptul că universitatea din Oradea are acest profil. Pot să spun că am fost plăcut surprinsă și nu regret că am ales Oradea în loc de Cluj.

Dacă aș dori să parcurg un traseu scurt pentru aplicare, acesta ar fi:

  • te înscrii la specializarea dorită (detalii despre actele necesare și taxele sunt disponibile pe site-ul nostru sau pe site-ul facultății).
  • nu există examen de evaluare a cunoștințelor, ci se ia în considerare media generală de la bacalaureat.
  • confirmi locul.
  • toamna vei primi contractul de studii, cu materiile pe primul an (la începutul fiecărui an primești un asemenea contract)
  • primești orarul și încep orele (prima dată o să ne întâlnim cu îndrumătorul de an și cu profesorii care ne vor preda în următorii 3 ani).

Primul an de studenție psihologie

Se predă majoritar partea teoretică a mecanismelor psihologice, etapele dezvoltării psihicului uman, metodologia cercetărilor/experimentelor psihologice, etica necesară pentru acest domeniu și istoria psihologiei. Acestea pot părea plictisitoare, însă sunt extrem de importante. Dacă nu știi procesele de bază și teoriile pe spinarea cărora a evoluat psihologia, nu o să poți să înțelegi detaliile și tehnicile specifice, iar asta va îngreuna studiul pe următorii ani. Totuși, vreau să te liniștesc, căci majoritatea profesorilor reușesc să facă cursurile și seminariile interesante și interactive, astfel încât să înțeleagă oricine.

Al doilea an de studenție

Începând din anul 2, se vor preda materii mai specifice. Din diverse subdomenii și aprofundarea cunoștințelor generale, precum mecanismele proceselor cognitive, evaluări psihologice, mecanismele sociale, practică ș.a.m.d. Practica se face în fiecare semestru, având acces în școli, în firme și în spitalul de psihiatrie. Acest lucru este un avantaj imens și mi-au plăcut foarte mult. A fost primul moment când am început să gust cu adevărat din meseria de psiholog, cum sunt oamenii de care ne vom ocupa.

Al treilea an de studenție

În anul 3 va fi momentul când chiar se intră în detalii specifice, cum ar fi introducerea în diferite forme de terapii, metode de cercetare specifice, consilierea psihologică, psihologia clinică, psihologia organizațională și în alte subdomenii a psihologiei (ex. Psihologia sportului sau psihologia judiciară).
Iar în ultimul semestru, studenții se pregătesc de lucrarea de licență în loc de practică.

Tips&tricks psihologie

Pretențiile profesorilor se conturează în jurul prezenței, activității la seminarii, respectarea deadline-urilor. Acestea sunt importante și pentru studenți, pentru a dobândi cât mai multe cunoștințe și să profite la maximum de tot ceea ce oferă această specializare.

Este posibil să consideri unele materii sau teme fără rost sau nefolositoare.

Crede-mă pe mine, ca student, au avut un impact enorm toate materiile. Unele mai mult ,unele mai puțin, unele în practica mea profesională, altele în viața mea de zi cu zi. Toate aceste materii ajută la dobândirea unor cunoștințe imediate, altele ani mai târziu sau într-o perioadă mult mai îndelungată.

Perioada de examene psihologie

Majoritatea materiilor au test grilă, însă sunt unele redacționale, orale sau practice.

Notele finale sunt o medie a notei la seminar și notei de curs. psihologie

De obicei, notele de la seminar sunt primite pe baza unor proiecte (sau a mai multor proiecte) ce trebuie prezentate la seminar. Însă, depinde de fiecare profesor în parte. Unii profesori ne consultă în legătură cu tipul de examen, să vadă ce am vrea noi. Deși lumea crede că testele grilă sunt mai ușoare, la psihologie acelea sunt cele mai grele.

În ceea ce privește diferența dintre examenele în mod fizic și cele online, ultimele mi se par mult mai ușoare. Stai într-un loc cunoscut, confortabil (acasă), nu trebuie să îți aștepți rândul, astfel anxietatea scade un pic. Ceea ce nu mi se pare foarte ok, dar asta cred că e la fiecare facultate, chiar și cei din liceu copiază.

În examenele față în față nu ai nici o șansă să copiezi. Și nici nu cred că trebuie. Profesorii sunt foarte înțelegători și fac tot posibilul să te ajute. Unii îți pun mai multe întrebări până știi măcar de o nota de trecere. În plus, pe lângă faptul că e lipsă de respect față de profesori, îți faci rău ție. Dacă nu știi materia, îți pui singur piedici în practica ta din viitor.


Ți-a plăcut acest articol și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci un ochi la pagina noastră de home.

Vrei să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook și Instagram.

La 21 de ani, lucrez ca reporter la o redacție din Oradea. Fost student Erasmus, practicant în pedagogie, editor fondator al Jurnalului Milenial, un overthinker înrăit, mă străduiesc întotdeauna să văd partea plină a paharului. Când simt că lumea reală mă sufocă mă refugiez în cărți și muzică. Iubesc viața pe care o am :)