Sănătatea mentală este un aspect al sănătății generale, conectată cu sănătatea fizică și indispensabilă ei. Cele două sunt diferite părți ale aceleiași monede și afectarea pozitivă sau negativă a uneia are impact și asupra celeilalte. Sănătatea mentală poate fi definită ca bunăstarea psihică generală, de lungă durată, care ne ajută să facem față stresului, să ne dezvoltăm și să ne implicăm în relații satisfăcătoare. Aceasta diferă de la persoană la persoană și nu înseamnă să fim mereu fericiți, ci să putem rezolva problemele cu care ne confruntăm, să ne putem regla emoțiile și să punem în acțiune abilitățile noastre cognitive. ce este sănătatea mentală 

Sănătatea mentală poate fi un factor protector sau de vulnerabilitate în cazul problemelor de sănătate psihică și fizică, acestea fiind influențate de către diverse aspecte personale (cum ar fi factori genetici, sociali, stilul de viață, context economic, experiențe timpurii).

Persoanele cu afecțiuni de sănătate mentală au mai multe șanse de a experimenta nivele mai scăzute de bunăstare mintală, dar acest lucru nu este întotdeauna cazul. De exemplu, chiar dacă cineva suferă de schizofrenie, dacă a învățat cum să își gestioneze simptomele (prin terapie), are un stil de viață sănătos și își ia medicamentele prescrise, poate avea o viață foarte satisfăcătoare și o bunăstare psihică ridicată. În schimb, dacă cineva nu are o boală mentală de nivel clinic, dar trăiește într-un mediu toxic (sau este expus la stres intens pentru mult timp), poate avea o sănătate mentală deteriorată.

Câteva semne ale unei bunăstări mentale deteriorate:

• gândire încetinită, cu blocaje și lapsusuri frecvente;
• ruminații, gânduri obsesive;
• sentimentul de cap gol, depersonalizare și derealizare;
• lipsă de energie și de motivație;
• probleme de concentrare, de memorie și de rezolvarea problemelor;
• imprudență, comportamente negândite și periculoase;
• izolare socială;
• stare de vigilență continuă, deznădejde, iritabilitate;
• amorțeală emoțională, lipsa sentimentelor de bucurie și de plăcere;
• probleme de somn, oboseală constantă.

Simptomele pot fi diverse și diferă de la o persoană la alta, însă pe termen lung acestea pot duce la dezvoltarea tulburărilor psihice și fizice.

Din acest motiv, dacă tu sau cineva drag ție simțiți că, într-adevăr, „ceva nu e bine” la nivel de dipoziție, este important să abordați problema. Un psiholog poate fi un ajutor esențial în restabilirea sănătății mentale, însă este importantă și prevenirea acesteia. Câteva „sfaturi” pentru a menține sau a ameliora sănătatea mentală:

• fă mișcare regulat;
• relaxează-te;
• implică-te în activități recreative care îți aduc plăcere;
• creează un echilibru între viața socială și timp pentru tine;
• spune NU când ți se cere să faci ceva ce nu vrei;
• plimbă-te mult în natură, stai la soare;
• mănâncă sănătos și consumă multă apă;
• practică tehnici de mindfulness;
• notează-ți emoțiile și gândurile sau un jurnal de recunoștință;
• petrece timp cu oamenii dragi ție;
• setează-ți scopuri și aspirații.

Acordă o importanță la fel de mare sănătății mentale precum celei fizice zilnic.

Ai o singură viață, iar felul în care va arăta și nivelul de satisfacție pe care îl vei simți depinde de felul în care o abrodezi și o percepi, iar în acest sens te poate ajuta o sănătate mentală optimă. ce este sănătatea mentală