Delia Apostol-Hanzelik are la activ mai bine de 20 de ani de presă scrisă. De pe teren, scrisori de la cititori și anchete de cazuri sociale, până la evenimentele organizate în marile săli de spectacole din România și din diaspora, Delia a scris sute de interviuri, reportaje, cronici de spectacol dar și relatări de la evenimente cultural-artistice, știri, capete de afiș, texte pentru sporturi de radio sau televiziune, dar și campanii media.

Datorită curiozității, sociabilității, nevoii de afiliere, de efervescență și însemnătate socială, sensibilității și percepției, intuiției și sentimentelor, Delia a ajuns să iubească scrisul. Cum a reușit ea să conducă revista Psychologies din România timp de un an, dificultățile și plăcerile ce au venit mână în mână cu acst post le veți afla citind rândurile de mai jos. Delia Apostol-Hanzelik

Care este punctul de întâlnire a psihologiei și a scrisului în cazul tău?

Înainte de a fi o profesie, scrisul este o formă de expresie personală. Eu asemuiesc poveștile așternute pe hârtie cu sufletul pus pe o tavă de argint. Scrisul este unul dintre instrumentele mele de comunicare cu lumea. Este o formă de dezvăluire psihologică și asta, dacă o privești așa. Și cum preocupările fiecăruia dintre noi se schimbă de la o etapă de viață la alta, iată, pentru mine a venit momentul să aprofundez psihologia.

Și mai e un aspect: jurnalismul de nișă, cum ar fi jurnalismul cultural, istoric, de artă, de psihologie e un privilegiu. Gândește-te că ți se oferă o scenă pe care tu nu ai decât să te exprimi liber și să performezi. Să arăți celorlalți ceea ce-ți place, ce te preocupă, ce ai învățat și nu poți să nu împărtășești cu ei. Asta e jurnalismul de opinie, nișat pe o specialitate. Arta de a aduce împreună elemente noi, de a le spuse într-un mod unic, prelucrat prin propriile filtre cognitive, emoționale, cultiurale.

Cum a luat naștere revista?

Revista PSYCHOLOGIES a luat naștere în Franța. Nu am fost de față, nu cunosc povestea, dar putem să o investigăm împreună, dacă ai această curiozitate.

Când a început colaborarea ta cu revista Psychologies?

În vara anului trecut, în 2021, eram în căutare de practică pentru Facultatea de Psihologie, pe care o urmez acum. Așa mi-a venit ideea să sun la redacția revistei Psychologies. Practic, îmi puneam în slujba revistei PSY experiența de jurnalist de cursă lungă din presa scrisă. Întâmplarea face că ei căutau în acel moment redactor șef, iar cunoștințele și preocupările mele au venit mânușă pe cerere.

Foarte multe dintre articolele pe care le-ai publicat abordează diverse metode de vindecare holistice. Ce importanță au metodele de vindecare holistică pentru tine?

Aici ar fi o carte de scris, nu un răspuns de dat la o întrebare într-un interviu, dragă Antonia. Și ca o mărturisire pe care ți-o fac, am descoperit cu bucurie că există formare de psihoterapie integrativă. Asta înseamnă că și știința (și chiar și medicina) a început din nou să privească omul ca pe un întreg. Nu contest faptul că e nevoie de specialiști foarte buni și că un om nu poate cuprinde toată cunoașterea. Delia Apostol-Hanzelik

Ce vreau să spun e că nu poți privi o lacrimă de pe chipul cuiva fără să privești persoana în ochi. Și îți vine apoi, în mod firesc, să o cuprinzi în brațe. Asta înseamnă „holistic”, din punctul meu de vedere. Nu te preocupă strict motivul care a dat efectul acela punctual. Lacrima. Te preocupă cauza care a generat tristețea, sau furia sau orice exprimă acea lacrimă. Când vezi lucrurile holistic, te preocupă contextul mai larg în care s-a petrecut acel eveniment punctual și când te uiți la context, îl evaluezi socio-cultural și mult mai mult decât atât.

Din poziția de redactor șef, cui ai recomanda să citească revista Psychologies?

Tuturor: femei, bărbați, tineri, părinți. Oameni care caută dezvoltare personală și care vor să se cunoască mai bine.. Delia Apostol-Hanzelik

Cum reușiți să mențineți curiozitatea audienței de-a lungul timpului?

Revista și, în general, orice activitate jurnalistică și orice business se creează în jurul dorințelor și nevoilor publicului și împreună cu acesta. E adevărat, propui și teme inedite, dar în combinația de interes versus curiozitate trebuie să existe mereu un echilibru. Fidelitatea unui public se verifică în timp și se măsoară în multe feluri. Nu numai vânzarea revistelor la chioșcurile de presă contează. Ci comunitatea și sentimentul de apartenență care se creează odată cu această afiliere la comunitate.

Care sunt criteriile de selecție ale articolelor pentru publicare?

Sunt multe criterii care vizează pe de o parte funcțiile mass-media și aici mă refer la proximitate, interes, educație, divertisment, agenda setting și pe de altă parte e vorba de tema dosarului lunii, care e egregorul central al alcătuirii sumarului. Iar sumarul se construiește în jurul secțiunilor fixe ale revistei, pe care le regăsești mereu în sumar.

În momentul în care vreți să organizați evenimente, care sunt aspectele de care țineți cont?

Evenimentele țin cont de nevoile publicului, de tendințe, de teme de interes, de anotimp… și, bineînțeles, e o chestiune de încredere reciprocă. Noi creăm evenimente pentru publicul cititor, credem în fidelitatea lui și ne așteptăm, în baza relației cu el, ca mesajele noastre să îl impacteze și să îl îndemne la acțiune.

Care au fost cele mai dificile momente pe care ai fost nevoită să le înfrunți ca redactor șef?

Acela în care nu am mai fost redactor șef. Și asta se întâmplă de acum, din noiembrie 2022. Dar am învățat că în business nu trebuie să iei nimic personal.

Până ce un articol ajunge în revistă, care este „drumul redacțional” pe care îl parcurge?

Articolul mai întâi este o idee, o temă în jurul căreia se înfășoară, ca ața pe un ghem, toate cuvintele care nasc în final articolul. Dacă vorbim de un articol – eseu, el e exclusiv creația autorului. Dacă e interviu, creionăm în redacție setul de întrebări și stabilim direcția discuției… Depinde. Apoi, drumul e clasic. Articolele vin de la redactori și colaboratori la redactorul șef care citește, editează, taie, pune titluri, subtitluri, dă indicații de ilustrație și corectură. Apoi articolul se corectează, se paginează, se asamblează în sumar și se trimite la „bun de tipar”, către autor, intervievat, după caz. Redactorul șef mai dă și el un BT final pe tot conținutul înainte ca revista să ia drumul tipografiei. Delia Apostol-Hanzelik

Ce părere ai despre psihologia zilelor noastre?

Asta e o întrebare foarte exhaustivă, la care nu intuiesc răspunsul pe care îl aștepți. Ce e psihologia? E știința care se ocupă cu înțelegerea psihicului uman. Or, psihicul uman e atât de greu depus într-o pătrățică. Imaginează-ți că pământul e terenul de joacă al întregii umanități…

Hai să lăsăm deschisă această întrebare și să continuăm să ne dăm răspunsuri, fiecare dintre noi. Vei vedea că răspunsurile se nuanțeză, se șlefuiesc, lucrurile capătă diferite înțelesuri în fiecare moment, în funcție de cultură, epocă, curent ori experiență personală. Viața însăși e un proces. Delia Apostol-Hanzelik

Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.