Cristian Lupșa este editor fondator la Decât o Revistă. A absolvit un master la Missouri, în SUA, dar în ciuda insistențelor mamei lui, s-a întors în România. Familia lui își dorea ca el să profeseze în domeniul medical, însă el a ales jurnalismul. A contribuit ca scriitor cercetător în cadrul celei de-a doua ediții a cărții „The Elements of Journalism”, scrisă de Bill Kovach și Tom Rosenstuel. Sub conducerea lui, echipa sa a câștigat diverse premii, au pus bazele mai multor modele de newsletter și diferitelor podcasturi. În perioada anilor 2013-2014, a contribuit din postura de coleg la Nieman Foundation for Journalism, la Harvard. Mai multe detalii despre activitatea lui Cristi puteți afla citind articolul pe care ni l-a acordat. despre DoR

Care a fost punctul de pornire pentru conceptul DoR?

Decât o Revistă a luat naștere în 2009. Am pornit un grup de oameni care eram angajați pe la diverse publicații din București în acel moment și voiam noi să facem una mai pe sufletul nostru. Ne doream ceva care să ne reprezinte și să ilustreze mai bine interesele noastre, dar să fie și mai atent făcută decât multe din publicațiile care existau pe piață.

Voiam să concepem o revistă care să fie redactată conform normelor jurnalistice și să arate bine și vizual. Am vrut să facem un singur număr, un soi de „Un exemplu de cum se poate face”. Acesta a văzut lumina publicațiilor în noiembrie 2009, însă, reacția celor care l-au citit a fost atât de bună încât am zis că trebuie să continuăm. Practic de acolo am început noi, Decât o Revistă. Nu am început cu un plan, am vrut să facem decât o singură revistă și pentru că a mers bine am zis „Hai să ne băgăm!”. Ultimii 13 ani au contribuit la tot acest proces de dezvoltare.

Care a fost reacția cititorilor odată cu apariția revistei în presa alternativă din România?

Am primit sute de emailuri atunci când am scos primul număr. Au fost oameni care spuneau „Măi, ce interesant, mai vrem!”, „Continuați!”. Dacă ne uităm la evoluția numerelor apărute, se poate observa diferența cu care relatăm poveștile. Sunt genul de povești care sunt complexe în mesajul transmis și profunzimea cu care sunt scrise. Atunci era un nivel, acum este altul.

Diferențele de redactare și estetică au apărut datorită oamenilor care au contribuit la DoR sau dezvoltării voastre?

Consider că oamenii care au participat la redactarea articolelor și la realizarea designului au avut un impact asupra dezvoltării revistei. Totodată, timp de 9 ani am fost organizatorii unei conferințe internațiale „The Power of Storytelling”. Aici am avut ca speakeri jurnaliști din străinătate, câștigători diverse premii, printre care și premiul Pulitzer. Interacțiunea cu acești jurnaliști a avut, la rândul ei, o contribuție în direcția evoluției revistei.

Jurnaliștii cu care am debutat a fost o echipă tânără, cu vârste cuprinse între 26 și 28 de ani, cu care am învățat multe de-a lungul celor 13 ani. Am întâlnit oameni care aveau aptitudini și interese în diferite domenii alături de care am dezvoltat revista pe care o puteți citi astăzi.despre DoR

Se va organiza și în acest an conferința „The Power of Storytelling”?

Ne-am dori să o mai organizăm, însă nu sunt planuri precise în direcția aceasta.

 Este o idee bună pe termen lung să menții și partea tipărită a revistei?

Nu mai există un public al produsului tipărit, din acest motiv nu aș sfătui pe nimeni să investească în revistele tipărite. Nu se numără printre metodele cele mai eficiente de a susține un grup de jurnaliști. DoR nu este doar o revistă pe hârtie; am organizat evenimente, am conceput diverse abonamente digitale prin care abonații pot și precomanda următorul număr. Am căutat diverse metode de finanțare pentru a susține activitatea echipei.

Cei care își doresc să demareze o publicație trebuie să se ancoreze din start în online. Pentru a ajunge la câți mai mulți oameni este nevoie ca revista să fie concepută pentru mediul digital- așa este jurnalismul modern și relevant. Dacă acum aș vrea să reiau ceea ce am început în 2009, cu siguranță aș începe online și abia după aș încerca și cu revista propriu zisă. despre DoR

În opinia ta, cum a evoluat presa de-a lungul anilor?

România este în continuare cu un pas în spatele altor țări din punct de vedere jurnalistic. Chiar și în cazul brandurilor care au conținut digital și tipărit, se observă un consum mai mare al informației în format online decât fizic. Să luăm ca exemplu Libertatea: generează cel mai mare trafic în România în spațiul virtual, ziarul tipărit fiind nesemnificativ. În aceste zile, jurnalismul relevant care și ajunge la cititor este cel digital. despre DoR

În cazul revistelor, ziarelor și chiar a cărților este mai dificilă urmărirea evoluției. Cu toate acestea, ne aflăm printre cele mai citite reviste din România. Fiecare număr nou din revistă are un tiraj de 3000 de exemplare, pe când un bestseller abia are 1000 de exemplare. Însă, produsul tipărit este mai mult un produs premium destinat celor care își doresc să citească articolele noastre nu doar online.

Crezi că longevitatea DoR se datorează faptului că abordează diferit subiectele față presa mainstream?

Cred că longevitatea DoR se datorează încăpățânării noastre. Am fost și suntem într-o căutare continuă de modele noi pentru a rămâne funcționali. Nu mă refer doar la conținut, ci și la oamenii și formele noi. Am fost printre primii din țară care ne-am apucat să înregistrăm și să difuzăm podcasturi. Am organizat diverse evenimente, am făcut spectacole la Teatrul Național din București cu 1000 de oameni. Am editat revista live, pe scenă și am crescut o redacție care publică articole pe subiecte educaționale- Școala 9.

În ADN-ul DoR se află materialele complexe, intime, lungi și complicate. Însă nu cred că dacă am fi reușit să rezistăm pe piață atât de mult dacă rămâneam doar la scris. Necesitatea resurselor și eficientizarea procesului de concepere și redactare a revistei ne-a forțat să ne reinventăm constant.

De unde vă inspirați pentru a redacta și distribui în fiecare zi câte o ediție din newsletter?

Sunt de părere că oamenilor care ne susțin trebuie să le oferim un produs extra. De aici a pornit ideea de newsletter. Acesta este un model pe care multe redacții din alte țări îl au. Noi prin newsletter distribuim recomandări și diverse lucruri în avanpremieră. Probabil această comunitate te-ar susține și fără acest extra, însă este important să oferi ceva în plus. Așa le vei arăta că le ești recunoscător că îți sunt alături. despre DoR

De ce să se aboneze cineva la newsletterul Concentrat?

Concentrat este un produs separat de revistă. Este un newsletter deschis pentru toată lumea. Motivul pentru care merită să se aboneze oricine la acest newsletter este faptul că acesta face o sinteză rapidă și foarte bine scrisă a câtorva lucruri pe care ar fi bine ca oricine să le cunoască. Se face referire și la chestii utilitare, poate te ajută să iei decizii mai bune sau să îți trăiești viața puțin mai bine. Veți găsi și recomandări de cărți, de filme sau alte lucruri la care să fii atent. Cumva, acesta este pariul pe care îl avem cu Concentrat. despre DoR

De ce alegi să scrii despre schimbări și dificultăți?

Lentila prin care privesc eu lumea este în strânsă legătură cu schimbările și dificultățile care apar. Genul de jurnalism care este aproape de sufletul meu pornește de la o idee foarte simplă. Se bazează pe un personaj care se confruntă cu niște obstacole pe care încearcă să le depășească. Eu sunt interesat de schimbări, transformări, dificultățile care pot apărea pe parcurs și cum le putem gestiona.

Jurnalismul narativ, cel pe care îl practici tu, l-ai învățat făcând masterul în Missouri?

Da, l-am învățat absolvind masterul în America. Aici l-am descoperit, l-am înțeles și am asimilat și bazele acestuia. În România, avem o altfel de tradiție de reportaj, cu o execuție diferită față de cel care vine din jurnalismul narativ. Execuția lui în forma pe care aș vrea să o văd și să o practic e foarte legat de modelul anglo-saxon.

Care este diferența dintre reportajele anglo-saxone și cele din România?

În 2009, Decât o Revistă era printre singurii care făceau astfel de reportaje. În ultimii 10 ani, reportajul modern român se apropie tot mai mult de ceea ce aș vrea eu să văd. Dacă ne uităm la Premiile Superscrieri, foarte mult din conținutul care este premiat în România se apropie de spațiul acesta de jurnalism narativ. despre DoR

Reportajul cu inspirație interbelică este cel la care mă raportam la început. Se baza pe vocea autorului, necesitând documentare, însă nu foarte riguroasă. Avea la bază observația, parțial supuneri și jurnalism în timp real. Sunt un fan înrăit al jurnalismului care reconstruiește întâmplări. Acest gen de jurnalism îți oferă posibilitatea de a scrie povești doar intervievând zeci de oameni care au vizitat locul despre care vrei să scrii. Întotdeauna mi s-a părut că asta lipsește cu adevărat din jurnalismul românesc.

Văzând generația de jurnaliști care urmează să intre pe piața muncii, ce părere ai despre viitorul jurnalismului?

Aș vrea să văd mai mult curaj la generațiile noi de jurnaliști. Mi-aș dori ca cineva de 20 de ani să își dorească să facă jurnalism pe platformele pe care se conectează toată lumea- Instagram sau TikTok. Mi-ar plăcea să vrea să scrie și la publicații tipărite. Aș vrea ca mult mai mulți oameni să se folosească de tehnologiile actuale pentru a strecura jurnalismul acolo. Mi-aș dori să văd mult mai mult jurnalism care ajunge pe YouTube, TikTok, Instagram. Însă, este important de știut faptul că informația nu va fi de aceeași profunzime precum un text de 10000 de cuvinte.

Majoritatea tineretului preferă să se informeze de pe social media decât să consume orice soi de presă.  Mi-ar plăcea să vină tineretul să facă legătura cu noi, cei care dorim să facem presă și pe rețelele de socializare, doar că noi ne raportăm la rețelele de socializare ca și consumatori și nu producători. despre DoR

Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.