Alexandra Văsii (sau go_earthfluence cum o știe lumea în online) e un om ca oricare altul, care încearcă în fiecare zi să devină o versiune mai bună a sa.

A studiat psihologia și este pasionată de natură și citit. Pentru ea, viața înseamnă a crește și a învăța constant și a face lumea un loc mai bun pe cât posibil. Așa că încerc să continui să învăț din cât mai multe domenii și cât mai diverse. Sustenabilitatea este un subiect extrem de complex care se intersectează cu toate domeniile. Așa că mereu caut să-mi pun întrebări și să caut răspunsuri. Alexandra Văsii

Ca activitate, jobul ei de zi cu zi, pe scurt, este să ajute pe partea de marketing și comunicare branduri prietenoase cu mediul înconjurător. Și îi place extrem de mult să facă asta.

„Dacă ar fi să mă descriu în doar câteva cuvinte aș spune că sunt content creator & peace seeker. Adică îmi place să creez conținut și să caut echilibrul și pacea. Acesta este probabil și motivul pentru care încerc să mă păstrez optimistă mai mereu și încerc să văd binele și să mă concentrez mai mult pe ce pot învăța din fiecare situație”, se caracteriza Alexandra.

Cum a apărut dorința ta de a promova ecologia, reciclarea, o viață sustenabilă?

Eu mereu am fost preocupată de ce ceea ce ține de natură și de grija față de aceasta. Mă frustra enorm (și încă mă supără asta) când vedeam oameni că aruncă gunoaie prin pădure sau în locuri care nu sunt special amenajate pentru acestea.

Așa că spre finalul lui 2019, când a apărut dorința de a face ceva nou și m-am decis să încep să scriu pe blog. Mi-a fost destul de simplu să mă decid asupra subiectului. Am început să împărtășesc cu oamenii din online atât lucrurile pe care le învăț sau le știu. Vorbesc și despre lucrurile pe care le fac eu în drumul meu către o viață cu cât mai puțină risipă.  Alexandra Văsii

Pe parcurs, lucrurile au evoluat tare frumos și am început să fiu activă pe mai multe platforme de social media. Mă bucur enorm că am luat această decizie și că am continuat pe acest drum pentru că am învățat foarte multe lucruri. Evident, am dat mai departe tot ceea ce am învățat: despre poluare, sustenabilitate, alternative, ideologii, etică și multe altele. Însă un lucru foarte important pe care l-am mai aflat este și faptul că a avea grijă de natură și de ceea ce ne înconjoară, înseamnă mai mult decât credeam eu că înseamnă acum câțiva ani. Înseamnă a te implica mai mult și nu doar a arunca gunoiul la coș.

Ce te-a inspirat în alegerea numelui proiectului, Go Earthfluence?

Am vrut să aleg un nume care să fie mai degrabă un îndemn către sustenabilitate. Este un îndemn spre a face mai multe lucruri care sunt în armonie cu mediul înconjurător și cu noi oamenii, până la urmă. Era popular (și încă este) termenul de influencer, folosit însă de cele mai multe ori cu conotație negativă. M-am gândit să îi dau o formă pozitivă. Voiam să arăt că lucrurile se pot face și altfel și că există întotdeauna alternativa. Așa că am transformat influencer în Earth-fluencer. Adică un fel de influențator (influencer) al Pământului. Alexandra Văsii

Așa că rezultatul, go_earthfluence, este un îndemn pentru noi toți să ne implicăm. Fiecare după posibilități, să contribuim la o lume mai bună, mai curată și durabilă.

Care este diferența dintre ecologie și sustenabilitate?

Este o întrebare foarte bună pentru că aici mereu există confuzii. Și eu am crezut foarte mult timp că înseamnă fix același lucru. Însă nu e deloc așa.

Ecologia este o ramură a biologiei care studiază interacțiunile dintre organisme și mediul lor de viaţă şi între organisme. Subiectele de interes includ biodiversitatea, distribuția, biomasa și populațiile de organisme, precum și cooperarea și concurența dintre și între specii. Alexandra Văsii

Însă sustenabilitatea nu se rezumă doar la dimensiunea ecologică. Sustenabilitatea ia în considerare și dimensiunile sociale și economice. Recunoaște că acestea trebuie luate toate împreună pentru o prosperitate durabilă. Cea mai simplă și scurtă definiție a sustenabilității este: „Sustenabilitatea este capacitatea de a exista constant”. Însă definiția cea mai des citată vine de la Comisia Mondială a ONU pentru Mediu și Dezvoltare: „Sustenabilitatea este o dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Cu alte cuvinte și mai simplu spus, sustenabilitatea nu ține doar de mediu și biodiversitate.

Ține de economie și responsabilitate socială: adică respectarea drepturilor universale ale omului, siguranța comunităților, eliminarea discriminării, economie bazată pe utilizarea resurselor în mod responsabil (încât generațiile viitoare să se poată bucura de beneficiile ei) etc. Alexandra Văsii

Asta este pe scurt. Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le avem în vedere. Chiar am vorbit mai pe larg despre acest subiect într-un episod de podcast (ep. 45, Sustenabilitate versus ecologie, podcast „Jurnalul meu verde”). Dacă vreți să aflați mai multe, găsiți acolo mai multe detalii despre sustenabilitate și ecologie. Veți înțelege ce înseamnă fiecare, cum identificăm produsele din fiecare dintre aceste două categorii și cum identificăm dacă un produs ecologic este într-adevăr și sustenabil.

Costurile unei vieți sustenabile sunt, într-adevăr, atât de ridicate precum cred oamenii?

Depinde foarte mult de stilul de viață și de alegerile și prioritățile oamenilor.

De exemplu, alimentele ecologice sau produsele ecologice pot fi mai scumpe decât opțiunile convenționale. Însă de multe ori, adoptarea de practici și tehnologii sustenabile poate duce chiar la economii pe termen lung. Ca exemplu să luăm reducerea consumului de energie și apă. Iar unele practici, pot de fapt chiar să echilibreze balanța pe termen lung: practici precum reducerea deșeurilor (de exemplu evitarea ambalajelor suplimentare sau planificarea meselor și evitarea risipei alimentare). Este necesară reducerea cumpărăturilor din impuls, evitarea articolelor fast fashion prin cumpărături second hand sau folosirea a ceea ce avem, utilizarea produselor reutilizabile etc. Alexandra Văsii

O viață sustenabilă consider că trebuie să înceapă de fapt prin a NU cumpăra. Abia după ce facem un audit al comportamentului nostru de cumpărare și al lucrurilor pe care le avem, abia după ce înțelegem nevoile noastre reale, abia apoi să mergem să cumpărăm ce avem nevoie cu adevărat și să încercăm să ne orientăm spre alternative sustenabile (durabile) pe cât posibil.

În urma experienței tale avute cu o mulțime de oameni, care crezi că sunt resursele pe care omul le risipește, deși ar avea alternativa ecologică și nu o schimbă?

Sunt multe lucruri pe care le risipim noi, oamenii. De la obiecte de unică folosință (prosoape de hârtie, pungi, pahare, tacâmuri, hârtie de copt etc.) până la obiecte vestimentare (pe care le purtăm o singură dată sau doar de câteva ori) ori resurse naturale (cum ar fi apa care curge la robinet timp de două minute când ne periem dinții). Însă cred că este foarte important să înțelegem că motivele personale pentru care facem asta sunt extrem de diverse și pot fi cu totul altele de la o persoană la alta. Ba mai mult decât atât, uneori motivele sunt ascunse, nu ne dăm seama.

Unele persoane au impresia că e mai igienic sau că salvează timp sau bani. Ori că acțiunea lor nu contează oricum pentru că suntem prea mici să facem diferența la nivel individual. Alții vorbesc de conspirații ori nu cunosc impactul real (pe care îl au produsele de unică folosință sau alte comportamente pentru sănătatea noastră -gropi de gunoi, microplastic, poluare). Alexandra Văsii

Motivele pot fi și ascunse, așa cum spuneam. Fie suntem sub influența dopaminei (neurotransmițător), fie suntem de fapt manipulați prin diverse tactici de marketing care ne pot face să simțim că avem nevoie de anumite produse (prin oferte pe timp limitat, limbaj și imagini persuasive, review-uri, influencer marketing, mesaje subliminale etc.)

Uneori, cumpărăturile ce duc la risipă pot fi de fapt și un rezultat al presiunii sociale. Presiunea aceasta poate proveni dintr-o varietate de surse: familia, prietenii, colegii și chiar străinii, fie pentru a fi parte dintr-o anumită comunitate fie pentru a respecta tradiții sau sărbători.

De ce este important să educăm generațiile următoare să se obișnuiască cu un stil de viață zero waste?

În primul rând, pe termen lung este foarte probabil ca un stil de viață cu mai puțină risipă să devină o necesitate din cauza poluării și schimbărilor climatice.

Consumul rapid de resurse și cantitatea tot mai mare de deșeuri pe care o producem, am văzut cu toții că au un impact devastator asupra planetei noastre. Schimbările climatice, poluarea cu plastic și microplastic și distrugerea habitatelor sunt doar câteva dintre consecințele deșeurilor fără număr pe care continuăm să le creăm.

Însă educarea generațiilor actuale și viitoare cu privire la adoptarea unui stil de viață less waste nu doar că ne ajută să reducem producția totală de deșeuri și poluarea. Ne ajută să formăm viitori lideri, viitori antreprenori și oameni cheie în schimbarea modului de operare actual al societății. Oameni responsabili și empatici, care contribuie și la binele comun și nu văd doar interesul propriu sau profitul.

Cum putem să avem o garderobă prietenoasă cu mediul?

Cel mai important lucru pe care îl putem face pentru o garderobă mai eco este să cumpărăm mai puțin. Este surprinzător de cât de puține haine avem nevoie de fapt. De multe ori cumpărăm lucruri asemănătoare în loc să fim creativi și să folosim ce avem în diferite combinații. Alexandra Văsii

De asemenea este foarte important să reparăm hainele pe care le avem. Așa nu mai generăm și mai multe deșeuri și nici nu se folosim resurse suplimentare.

Să renunțăm la a cumpăra din magazinele fast fashion. În majoritatea cazurilor aceste haine nu sunt făcute oricum să reziste prea mult. Sunt realizate în condiții îndoielnice de lucrători exploatați. Așa că alternativa ar fi să cumpărăm second hand. Există deja foarte multe haine create din care putem alege și chiar putem economisi alegând această variantă. Ori, dacă vrem să cumpărăm haine noi, să ne educăm în ceea ce privește sustenabilitatea materialelor, să căutăm mai multe informații despre locul de proveniență al hainelor sau materialelor, despre producător, fabrică și să alegem branduri care sunt transparente cu tot acest proces de fabricare și care folosesc materiale sustenabile. Alexandra Văsii

Și nu în ultimul rând, să donăm lucrurile care nu ne mai vin sau pe care oricum nu le mai purtăm. Hainele fie trebuie purtate, lăsate să circule, nu ținute în dulap și purtate o dată pe an sau chiar mai puțin.

Ce este anxietatea ecologică, cum se manifestă, ce putem face împotriva ei?

Eco-anxietatea (sau anxietatea ecologică) este un termen folosit pentru a descrie anxietatea cronică sau severă pe care oamenii o trăiesc în legătură cu starea mediului. Practic simțim sentimente de teamă, de îngrijorare, de a te simți fără speranță cu privire la ceea ce se întâmplă în zona de schimbare climatică ori la ceea ce se poate întâmpla sau cum te poate afecta pe tine, cum îți poate afecta familia, prietenii și generațiile următoare.

În primul rând, dacă simțim că acest sentiment de anxietate este prea copleșitor cel mai bun lucru pe care îl putem face este să mergem la terapie. Terapia pentru anxietate ne poate ajuta să ne simțim în control.

Apoi, trebuie să încercăm să avem mai multă răbdare atât cu noi înșine, cât și cu cei din jurul nostru. Suntem foarte diferiți unii față de ceilalți. De exemplu, unele persoane au nevoie de mai mult timp să înțeleagă problemele ce țin de mediu și schimbările climatice. Alte persoane privesc orice schimbare cu multă reticență. De multe ori, oamenii au de fapt propriile lor probleme și drame. Este greu pentru ei să se concentreze și în această direcție care nu este de un impact imediat pentru ei.

Foarte important este încercăm să limităm și consumul constant de conținut negativ.

Aici mă refer la informațiile despre dezastre ecologice, cu un limbaj agresiv ori bazat pe frică. Este bine să ne ținem la curent cu ce se întâmplă, însă să o facem cu măsură. O abordare negativă poate pune și mai multă presiune pe noi. Alexandra Văsii

Cel mai important este să încercăm să ne concentrăm pe ceea ce este în controlul nostru. Trebuie să avem în prim plan ce putem face noi în mod real la nivel individual sau de comunitate. Este necesar să ne construim un plan de rezervă propriu (pregătirea pentru situații de urgență ne oferă un sentiment de siguranță și control).

Nu în ultimul rând, să ne reamintim că nu suntem singuri. Să căutăm oameni care sunt preocupați de sustenabilitate, zero waste, o viață eco-prietenoasă. Să ne înconjurăm cu oameni care se concentrează pe ce pot face și pe a învăța mai mult. Suntem mai mulți oameni preocupați de aceste lucruri decât am fi tentați să credem. 🙂

Povestește-mi despre podcastul „Jurnalul meu Verde”: cât de des apare un episod nou, pe baza căror criterii alegi oamenii cu care vorbești sau subiectele despre care vorbești, reacțiile ascultătorilor.

Podcastul Jurnalul meu verde, este un podcast despre viață și ecologie unde vorbesc despre tot ce ține de zona de sustenabilitate. Abordez și subiecte precum psihologia din spatele acțiunilor noastre și cum este implicat creierul în această poveste (de ce risipim, de ce refuzăm să dezbatem, manipularea pentru a cumpăra mai mult, etc.). Este primul podcast din România care tratează acest mix de subiecte și care este activ și astăzi. Probabil acesta este și motivul pentru care reacția ascultătorilor a fost atât de bună. Sunt o mulțime de oameni interesați de aceste subiecte, care vor să afle și să învețe mai multe. Acești oameni, vor până la urmă să-și schimbe stilul de viață și obiceiurile de cumpărare. Mulțumesc tuturor celor care ascultă podcastul și care susțin acest proiect! 🙂

Episoade noi public cam la două săptămâni, uneori mai des, alteori mai rar. În pricipiu acest podcast l-am gândit a fi un fel de jurnal propriu. Un jurnal al lucrurilor pe care le învăț, le trăiesc, le experimentez, le gândesc. Este și un jurnal al discuțiilor despre un trai mai eco-friendly cu oamenii pe care îi întâlnesc, de exemplu. Doar din când în când, public și episoade tip interviu cu oamenii pe care îi întâlnesc pe parcurs. Cu ei discut, în general despre experiența lor privind un trai mai prietenos cu natura. Scopul interviurilor este ca oamenii să vadă abordări diferite cu privire la un trai mai prietenos cu natura. Să vadă mai multe unghiuri și rezolvări ale aceleiași probleme. Să vadă mai multe aplicări la nivel individual și să îi încurajeze să continue pe acest drum.

Până acum am publicat peste 90 de episoade de podcast. Acestea pot fi ascultate în mod gratuit pe Spotify, Anchor.fm, Google podcasts, Apple podcasts, dar și alte platforme. Alexandra Văsii

În opinia ta, oamenii sunt deschiși la schimbările de tipul zero waste pentru a salva oamenii?

Pot spune din proprie experiență că sunt o mulțime de oameni deschiși să-și schimbe obiceiurile și să caute alte variante. Într-adevăr, sunt mulți oameni cărora pur și simplu nu le pasă, însă sunt și mulți cărora le pasă, mai mulți decât am fi poate tentați să credem. Eu nu am crezut că sunt atât de mulți, însă, ca să dau un exemplu, în momentul de față sunt în total peste 28 de mii de oameni care urmăresc proiectul meu în social media, care sunt interesați de sustenabilitate și de alternative.

Așa că eu cred că oamenii sunt deschiși la schimbări, doar că schimbarea de obiceiuri durează mai mult, nu vine peste noapte, prin urmare avem nevoie de răbdare.

Pe termen lung, cum crezi că va evolua sustenabilitatea?

Viitorul depinde foarte mult de măsura în care vom implementa schimbări la nivel social și politic și de cât de rapid tehnologia și companiile vor sprijini aceste schimbări.

Sustenabilitatea este o problemă globală complexă cu multe aspecte care sunt conectate între ele și care sunt în continuă evoluție. În viitor, problemele sustenabilității vor deveni mai presante pe măsură ce populația globală continuă să crească și să își păstreze aceleași obiceiuri (personale, economice, politice). Dacă păstrăm aceleași obiceiuri de până acum, resursele vor deveni mai rare și mai greu accesibile pentru și mai multă lume, iar impactul schimbărilor climatice se va accentua.

Sunt foarte multe necunoscute, așa că depinde foarte mult de noi toți (nu doar de o instituție sau doar de o companie) dacă va evolua spre mai bine. Evident, unii au mai multă forță, alții mai puțină, însă dacă ne facem partea noastră atât la nivel individual cât și la nivel politic ori de business, prin acțiuni colective și inovații putem schimba direcția. De noi toți depinde dacă așteptăm doar de la alții să facă ceva, dacă vom reduce risipa și deșeurile, dacă vom conserva mai bine resursele, dacă vom trata problema inegalității și a exploatării oamenilor și comunităților, dacă vom contribui la educație, dacă ne vom îndrepta către energie regenerabilă și dacă vom pune presiune pe guverne și pe companii. Alexandra Văsii

Eu sunt optimistă așa că sper că o să găsim forța necesară să rezolvăm aceste probleme cât mai curând. Vedem că apar din ce în ce mai mulți oameni care vorbesc despre aceste probleme, care vin cu alte modele de business dar și cu inovații. Deci se poate dacă facem fiecare câte ceva. 🙂

Ce planuri ai cu proiectul tău pe viitor?

Sunt mai multe proiecte la care lucrez momentan însă ce este sigur este că voi continua să mă concentrez pe a vorbi despre problemele cu care ne confruntăm dar și pe expunerea diferitelor soluții care există sau care apar (mă găsiți pe Youtube, Instagram, TikTok, Facebook). Așa cum spuneam, mi se pare extrem de important să facem fiecare tot ce putem pentru a contribui la o lume mai bună.

Așa că prioritatea pentru următoarea perioadă va fi canalul meu de Youtube. Mi-am propus să postez săptămânal câte un video despre subiecte din categoria sustenabilitate sau despre alternative pentru o viață cu mai puțină risipă. Iar în cazul episoadelor pentru care este posibil, evident, voi încărca și o versiune audio în platformele de podcast. Alexandra Văsii

Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.