Despre leadership, mediul înconjurător și experiențe din Coreea de Sud cu Magor Csibi

Magor Csibi

Magor Csibi a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și, în prezent, conduce departamentul de Leadership al Trend Consult. A condus timp de 7 ani ramura din România a World Wide Fund for Nature, cea mai mare organizație de conservare a naturii din lume. Între anii 2017 – 2018, Magor a fost directorul executiv al biroului World Wide Fund for Nature din Coreea de Sud.

Magor a fost și vicepreședinte a Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din cadrul Parlamentului European.

Dacă la 20-25 de ani, Magor credea că succesul este dat de putere și de locul ocupat pe scara ierarhică, acum, la mai bine de un deceniu distanță, consideră că succesul are doua componente vitale – impactul pe care îl ai în societate și fericirea personală, a fost descris Magor Csibi într-un portret publicat pe alumni.ubbcluj.ro.

Ce semnificație are pentru tine mediul înconjurător?

Mediul ne oferă cadrul în care putem trăi, acționa, crea sau crește. Deseori tindem să ne dăm prea mult credit nouă, indivizilor, și prea puțin mediului când vine vorba de ce putem și ce nu putem face. Însă experiența îmi spune că influența mediului este una decisivă asupra evoluției noastre, indiferent dacă vorbim de sănătate, de viața personală sau de cea profesională. Când mediul nu este propice vieții sau dezvoltării, va fi nevoie să facem eforturi foarte mari ca să putem crește. La fel, la nivel macro, nu putem vorbi despre dezvoltare sau civilizație fără ca mediul din jurul nostru să fie sănătos. Indiferent de cât de mare este nivelul de bunăstare, calitatea vieții nu are cum să fie ridicată fără un mediu sănătos. Magor Csibi

 

Magor Csibi

 

De ce este importantă sustenabilitatea și ce impact are asupra naturii?

Nu putem consuma mai mult de cât avem la dispoziție. În momentul în care începem să funcționăm pe datorie, să cheltuim azi mai mult de cât planeta poate să regenereze. Generăm un dezechilibru care, cu cât trece mai mult timpul, cu atât va deveni mai greu de reparat. Sustenabilitatea nu este despre mediu, ci despre echilibru. Cu cât luăm mai mult decât ne trebuie, cu cât luăm mai mult decât avem nevoie, cu atât nota de plată la final va fi mai mare. Și nu suntem departe de momentul în care nota de plată nu va mai putea fi suportată de specia noastră.

Care crezi că sunt cele mai mari distrugeri făcute de oameni în natură și în cât timp le-am putea repara?

Mi se pare că impactul nostru este prea mare ca să putem să facem un top. Probabil nici nu este relevant acest top, pentru că finalitatea nu se schimbă în funcție de caracteristica distrugerilor. E ca și cum la un bolnav de cancer am încerca să ghicim care dintre multiplele organe afectate va provoca decesul. Ideea e că impactul nostru este atât de mare încât am intrat într-o nouă eră geologică, cea a antropocenului. Asta înseamnă că impactul unei specii relativ insignifiante, ca a noastră, a început să afecteze inclusiv geologia pământului. Nu cred că se poate reveni la punctul de unde am plecat. Întrebarea e, însă, dacă putem să ne adaptăm. Magor Csibi

Cum ai ajuns din domeniul ecologiei să activezi în leadership?

La un moment dat mi-am dat seama că problema societății noastre nu este că nu ne pasă față de mediu, ci mai degrabă că nu ne pasă de mai nimic. Am devenit foarte individualiști. Suntem alimentați de mesajele care ne spun că succesul nostru depinde doar de noi și că ne putem descurca singuri în viață. Avem o problemă majoră cu cultura organizațională a societății noastre, iar asta poate fi reparat doar prin leadership. Magor Csibi

Individualismul e un mit fals. Poți crede că reușești singur doar dacă începi să ignori oamenii din jurul tău și mediul în care trăiești. Dar e la fel și invers. Când începi să-i observi pe cei din jurul tău, o să-ți dai seama că ești doar unul dintre oameni. Tot ce reușești să faci se datorează mediului, oamenilor din jur și interdependenței. Nu trebuie să convingem toți oamenii să devină interesați de mediu. Mai degrabă să le arătăm că nu sunt singuri și că viitorul nostru comun depinde de cultura pe care o formăm, în fiecare zi.

 

Magor Csibi

 

 

Ce părere ai despre sectorul ONG din România?

Nu cred în sectoare. Cred că există organizații care fac o treabă extraordinară și organizații care, din varii motive, nu își onorează misiunea declarativă. ONG înseamnă doar o formă de organizare. Faptul că ești într-un ONG nu te face automat bun sau dedicat, cum nu te face nici rău. Decisiv este dacă ce spunem este și ce facem.

Cum ai ajuns să fii director executiv al World Wildlife Fund (WWF) din România?

M-a sunat un prieten bun care activa în domeniu de ceva vreme și m-a întrebat dacă mă poate recomanda. Am zis că da – peste 3 zile am avut interviul, peste 4 am primit oferta. Restul s-a întâmplat natural. Cu capul meu de azi îmi dau seama că o astfel de evoluție furtunoasă nu era neapărat una sănătoasă, având în vedere că așteptările erau exagerate din ambele părți. Dar în felul asta învățăm. Magor Csibi

Ajungând în Coreea de Sud, tot în poziția de director, care au fost diferențele de abordare și stil de viață pe care le-ai întâlnit?

Cred că ar trebui să vorbesc câteva zile ca să înșir toate diferențele. Este un alt continent, o altă filosofie și o altă cultură. Ce m-a ajutat mult să învăț acolo însă este faptul că ei își asumă sistemul în care trăiesc și nu generează un PR gol în jur. Acolo există așteptarea să stai 10 ore pe zi la birou și asta este exprimat explicit.

La noi există aceeași așteptare în multe organizații, dar ne prefacem că nu este așa și ne mai și supărăm dacă cineva deschide această discuție. La fel, acolo respectul superiorilor este o cerință explicită. La noi deseori liderii se așteaptă la supunere. Tot ei vor să fie tratați ca și cum ei n-ar face asta, de parcă ar fi prieteni cu oamenii. Eu prefer mai mereu varianta sinceră, asumată. Prefăcătoria din organizațiile noastre ne obosește și ne consumă, deseori mai mult decât munca în sine. Magor Csibi

Cum a influențat experiența ta din Coreea de Sud dezvoltarea ta ca lider?

Decisiv. În Coreea am avut una dintre cele mai negre perioade din viață. M-am simțit incompetent, inutil și fără soluții. Iar asta m-a făcut să îmi schimb abordarea cu totul, de la stilul directiv, al liderului care știe, la unul susținător, al liderului care îi lasă pe ceilalți să facă și eventual îi și ajută. Nu numai că mi-am dat seama că versiunea a doua este mult mai puțin stresantă, dar generează și rezultate. Ca să nu mai zic de relații mai bune cu colegii. Magor Csibi

 

Magor Csibi

 

Ce te-a motivat să te întorci în România și să accepți postul de Head of Leadership Practice la Trend Consult, unde coordonezi Trend Leadership Journey?

Inițial planul meu era să mai stau un an-doi ca expat în Asia. Aveam o ofertă promițătoare din China și una din Singapore și eram tentat de amândouă. Dar eram și destul de uzat și obosit și mă speria ideea să încep să învăț încă o limbă nouă, încă o cultură total diferită. În momentul în care fondatorul Trend, Adi Florea, a venit la Seoul ca să mă convingă să mă întorc, mi s-a părut o idee bună. Îmi plăcea viziunea lui și ce îmi propunea să facem. Mă simțeam dorit și exista șansa să aparțin unei organizații.

Din păcate experiența mea din ONG era una foarte asemănătoare cu cea din corporații, în care oamenii deseori pot fi piese de schimb. Așa că promisiunea de a fi parte a unei echipe care vrea să te vadă a fost una prea bună ca să zic „pas”. Și după 5 ani, azi pot să zic că a fost motivul cel mai bun de alegere. Magor Csibi

În comparație cu alte culturi, care crezi că sunt minusurile cele mai mari ale culturii noastre?

Unul dintre lucrurile care deseori ne țin în loc este că tindem să evităm conflictul cu orice preț. Nu vedem în conflict, mai ales în cel constructiv, o imensă oportunitate de a învăța sau de a crește. Alegem să ne uităm la ce poate genera un conflict, la disconfort. Spunem că facem aceste lucruri ca „să fie bine”, însă tocmai evitarea conflictului generează situațiile în care nu ne este bine. Pe lângă asta, suntem ultracompetitivi, iar asta ne oprește să funcționăm bine în echipe. Suntem și perfecționiști, cea ce ne ia toată bucuria, pentru că nimic nu este destul de bun pentru noi. Dacă am fi mai deschiși și mai autentici în relația noastră cu noi, dar și cu cei din jurul nostru, ne-am da repede seama cât de mult ne dăunează aceste metehne.

În viziunea ta, care sunt aptitudinile necesare pe care un lider bun trebuie să le aibă?

Atenția la oameni. Noi am creat o credință falsă: că poziția de leadership este o recompensă pentru performanță. Nu ar trebui să fie așa. Liderul nu este deasupra oamenilor. Este doar un alt rol, diferit de restul rolurilor. Acum, teoriile noi ne vorbesc de liderul care mănâncă ultimul. De cel care servește oamenii. Mie mi se pare că ar trebui să acceptăm că liderul nu este nici deasupra și nici sub oameni, ci este un om, cu un altfel de rol. Dacă liderul își dă seama că succesul depinde de oameni și de echipă, el va alege să fie atent la oameni și la echipe. Iar asta în sine va aduce niște rezultate.

 

Magor Csibi

 

Care sunt planurile tale pe termen lung în ceea ce privește formarea de lideri?

Deocamdată învăț și eu și sper că voi spune asta și în 10 ani. Am norocul să nu am un singur loc de muncă, ci zeci de joburi. Când intru la un client cu care lucrez pe termen mai lung, mă simt și ca un membru al acelei organizații, iar asta mă încarcă, mă motivează și mă ajută să cresc. Magor Csibi

Investesc în succesul partenerilor cu care lucrez și în acest fel celebrez de multe ori succesele lor, ca și cum ar fi ale mele. În plus, fac și greșeli. Nu îmi ies lucrurile mereu cum mi-aș dori, iar asta este foarte bine, pentru că în felul ăsta mereu îmi dau seama cât de multe mai am de învățat. Nu cred că există o finalitate la o astfel de carieră. Sunt mulți lideri care vor să evolueze, iar eu am o dorință mare de a învăța de la ei și de a evolua împreună cu ei.


Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.

Am 22 de ani și duc o viață obișnuită, la fel care oricare dintre noi. Pentru a-mi câștiga banii de buzunar, lucrez la o redacție din Oradea. Sunt fost student Eramus, o formă de viață dependentă de cafea, de cărți și de muzică bună. Sunt editor fondator al Asociației Jurnalul Milenial, proiectul meu de suflet. Întotdeauna am să iubesc să scriu și să citesc, dar și să explorez lumea. Orice ar fi, mereu mă gândesc că nimic nu este imposibil.