Probabil că fiecare din noi a întâlnit persoane sau se recunoaște pe sine ca o persoană care încearcă să le facă pe plac oamenilor (people-pleasing). De mulțe ori, persoanele cu acest comportament pot fi văzute ca amabile, cumsecade, empatice sau chiar și ca manipulatoare, lingușitoare, dependente, cu lipsă de inițiativă, etc. Însă trăsătura de people-pleasing are în spate lucruri mult mai complexe. despre people-pleasing

Comportamentul de a le face pe plac oamenilor are la bază de fapt punerea nevoilor, credințelor și dorințelor altor persoane pe primul loc, în detrimentul propriei persoane.

Acesta este, de fapt, un mecanism de coping sau de apărare ce s-a dezvoltat din cauza unor traume. A apărut ca să te ajute să supraviețuiești. Însă, la vârsta adultă devine un comportament toxic față de propria persoană (o formă de auto-abuz). Poate fi simptom sau pot duce la tulburări anxioase, depresie, tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate dependentă. Alte efecte secundare pot fi insatisfacția legată de viață sau de relații, oboseala/burnout și la accese de furie (din cauza reprimării propriilor nevoi). despre people-pleasing

Comportamentul în care ești mereu de acord cu ce spun ceilalți, vezi opiniile lor ca fiind mai valoroase decât ale tale și îți ceri scuze frecvent chiar și pentru lucrurile care nu se întâmplă din vina ta poate avea la bază multiple motive:

• frica de a nu fi părăsit(ă) de către cei apropiați (distanțare emoțională sau chiar abandon fizic);
• de a nu fi batjocorit/umilit de către ceilalți (stimă de sine scăzută, credința că ceilalți știu mai bine și sunt mai capabili);
• dorința de a fi acceptat de un grup (dorința de apartenență);
• frica de a nu fi rănit în cazul unei opinii contrare (abuz fizic, verbal, evitarea conflictelor și certurilor).

Comportamentul în care pui nevoile și dorințele celorlalți mai presus decât ale tale, îți este greu să spui „nu” (și simți vinovăție intensă când refuzi pe cineva) poate avea la bază:

• frica de abandon („dacă nu am grijă de ei mă vor părăsi”);
• credința că ești un om rău dacă te ocupi de propria persoană (de obicei interiorizarea vocii familiei care spunea că a te ocupa de tine e dovadă de egoism și ești persoană bună doar dacă te ocupi prima data de ceilalți);
• sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celorlalți (de obicei în cazul în care copiii mai mari trebuiau să se ocupe de frații mai mici sau un părinte a fost absent sau bolnav și copilul trebuia să preia respnsabilități necorespunzătoare vârstei);
• o percepție deteriorată asupra valorii propriei persoane (comportament de auto-pedepsire ce are la bază credința că tu nu meriți să ți se satisfacă nevoile, dorințele tale nu sunt importante);
• comportament de compensare (din cauză că nevoile tale din copilărie nu au fost satisfăcute proiectezi nevoile tale pe alte persoane similare ție și încerci să le oferi ce nu ai primit tu, chiar dacă ei nu au nevoie de asta).

Ce poți face pentru a lucra la acest aspect al personalității tale?

Stabilește reguli și limite clare cu cei din jur (și ține-te de ele). despre people-pleasing

Exersează să spui „nu” lucrurilor mici. Spune-ți opinia în situații mai puțin importante și încet ridică dificultatea lor (prima dată poți refuza pe cineva prin text sau să refuzi un lucru minor). Nu inventa scuze, nu datorezi nimănui explicații referitoare la ce faci cu timpul tău.

Setează-ți priorități. Scrie o listă cu ce ai vrea să faci tu. Fă-ți un  program și după aceea încearcă să acomodezi ajutorarea altora în timpul liber. Nu o să poți ajuta pe toată lumea, deci gândește-te cine din viața ta are prioritate.

Când cineva îți cere o favoare nu răspunde din prima. Ia un pic de pauză și încearcă să analizezi cererea și persoana care face cererea. De multe ori, e un obicei automatizat să răspunzi „da” chiar dacă vrei să spui nu, deci fii atent la asta.

Pune-ți următoarele întrebări:

• Cât timp va dura asta? Am timp s-o fac?
• Este ceva ce vreau să fac cu adevărat?
• Îmi încalc o limită/valoare proprie dacă spun „da”?
• Persoana asta mă ajută/susține când am nevoie sau doar se folosește de generozitatea mea?

E important să realizezi că nu e ușor și schimbarea nu se poate face rapid. Sfaturile de mai sus rezolvă problema doar la suprafață. Dacă originea acestui comportament (de obicei traume) nu este descoperită și nu se lucrează la ea, atunci vor apărea alte comportamente de auto-sabotaj. Încearcă să fii empatic cu tine și să nu te simți rușinat sau vinovat dacă ai un asemenea comportament. La un moment dat din viață, acest comportament te-a ajutat să supraviețuiești în mediul tău. despre people-pleasing

În cazul în care cunoști pe cineva cu acest comportament, nu îl judeca, nu îl învinovăți. „E vina ta că ai acceptat.”, „De ce e atât de greu să spui nu?”. Încearcă să fii empatic și să îl susții în procesul de schimbare. Empatia e un lucru bun, la fel și generozitatea și amabilitatea. Fiecare adult este responsabil pentru propria viață și propria bunăstare. Astfel, prima dată ocupă-te de viața ta, de nevoile tale și de sănătatea ta. E dreptul și responsabilitatea ta.