Gândindu-mă la o scurtă descriere a mea, aș spune că sunt un om muncitor, pasionat, ambițios. Aș îndrăzni să spun că uneori sunt puțin prea perfecționistă, optimistă, cu poftă de viață, iubire și empatie față de oameni, ce caută mereu partea plină a paharului, dar n-o uită niciodată nici pe cea goală. O fată cu visuri mărețe ce-și împarte viața între tehnologie și artă. despre viața de iOS developer

Începuturile pasiunii pentru programare

Deși răspunsul ideal ar fi „din copilărie”, la mine pasiunea pentru programare a apărut abia spre sfârșitul clasei a 11-a. Ca orice adolescent ce încearcă îngrijorat să ia o decizie pentru viitorul său, am luat în considerare cariera de programator ca una dintre opțiuni. Am fost întotdeauna un copil pasionat de științele exacte, matematica a fost una dintre materiile mele preferate mereu. Însă, până în acel punct, recunosc că nu pusesem foarte mult accent pe informatică ca și materie de studiu. Poate și profesorul a avut o parte de vină, poate și colectivul din care făceam parte.

Raportându-mă la programare ca o opțiune de viitor, eram convinsă că pentru a ajunge să înțeleg cu adevărat informatica, pentru a aprofunda materia și pentru a descoperi dacă mi se potrivește, era nevoie de un ajutor din exterior. Așa că am decis să apelez la un profesor pregătitor. Norocul meu a fost că acea profesoară m-a făcut să mă îndrăgostesc de materie și să fiu mult mai relaxată. Am reușit să iau mai sigură ca niciodată decizia de a merge mai departe în acest domeniu. Așa că am ales să dau admitere la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea Informatică.

Motivul pentru care am ales să activez ca iOS Developer

Cred cu tărie că am o parte creativă în mine ce caută să se implice în proiecte de acest gen. Vorbesc despre acele proiecte care au un rezultat vizibil plăcut. În acest caz, mă refer la tendința mea de a merge mai mult spre zona de front-end. În facultate, pentru ultimul an de studii, era necesar să parcurgem un stagiu de practică, ales de către noi, pe orice limbaj, la o firmă în domeniu. Așa că am încercat să caut internshipuri pe zona de front-end, deși îmi mențineam opțiunile deschise și pentru altceva.

Norocul meu a fost că primul interviu pe care l-am dat a fost pentru un Internship în Swift. Folosesc acest limbaj de programare și acum pentru dezvoltarea proiectelor iOS. Este un limbaj despre care la momentul acela nu știam nimic altceva în afară de scopul lui. Acela a fost și singurul interviu pe care l-am susținut. Am fost acceptată din prima și am decis pe loc să profit de această oportunitate. Timp de 3 luni am învățat limbajul în cadrul acelui program. Pentru că m-a pasionat foarte tare și mi-am dorit să aprofundez domeniul, am decis să continui să lucrez pe acest limbaj. Am reușit să dezvolt un proiect în Swift și pentru lucrarea de licență. După licență, m-am angajat ca și Junior iOS Developer la compania la care lucrez și în prezent.

Cunoștințele necesare pentru a deveni un programator

Cred că cel mai important lucru este să ai acea „gândire de programator”. După cum spuneam, la primul interviu nu știam nimic despre limbajul pe care urma să-l învăț. Interviul s-a bazat pe întrebări și probleme de logică. A fost introdusă și algoritmica la care puteam răspunde în orice limbaj ales sau pur și simplu puteam explica pașii de rezolvare. Cred că poți învăța programare oricum pentru a ajunge să lucrezi în domeniu. Poți începe din școală sau facultate sau poți participa la curs intensiv de programare. Însă, ce e cel mai important e să ai o gândire analitică. Trebuie să ai înclinare către partea aceasta „reală” și bineînțeles, multă motivație.

Punctul comun între fotografie și programare

Cred că ar fi un clișeu să zic tehnologia. Eu în realitate le văd ca două lucruri total diferite, ca pe două părți ale personalității mele. Fotografia vine din dorința de dezvoltare a părții mele creative, din pasiunea pentru artă. Programarea este latura mea realistă și analitică. Reprezintă dorința de organizare, rezolvare și căutare a răspunsurilor exacte. despre viața de iOS developer

Programul de lucru

Lucrez de luni până vineri cu un program flexibil de 8h/zi, de obicei încercând să mă încadrez în programul de lucru 9-18. Mai apoi, seara mă ocup și de alte pasiuni precum fotografia, editare video, sport, citit, petrecut timp cu prietenii, etc.

Dispozitivele Apple

Fiind atât de încântâtă de ceea ce fac, cred că nu e nicio surpriză că am devenit și un fan al produselor Apple. Desigur că mereu mi-au plăcut, dar abia prin facultate am ajuns să-mi permit primul iPhone. Acum, încercând să privesc cât mai obiectiv și să iau în considerare și argumentele „criticilor”, consider că dispozitivele Apple s-au bazat mereu pe calitatea serviciilor si produselor lansate. Au pus mare accent pe siguranța utilizatorilor și pe „fundație”, fiecare lansare concentrându-se pe tehnologia de la bază.

Cred că au dat mai puțină importanță aspectului și inovației pe termen scurt, spre deosebire de alte branduri competitoare. Într-adevăr, consider că schimbările „de suprafață” ale produselor între lansările anuale nu sunt foarte notabile. Însă, ceea ce admir destul de mult este faptul că aceștia investesc continuu în îmbunătățirea caracteristicilor actuale, țintesc mereu spre cea mai bună versiune a produsului și nu spre înlocuirea lui. despre viața de iOS developer

Echipamentul necesar

Spre deosebire de alte limbaje, dezvoltarea aplicațiilor iOS prezintă o principală limitare, anume sistemul de operare pe care se poate rula mediul de dezvoltare Xcode în care lucrez. Acest program nu poate rula decât în sisteme de operare macOS, ce implicit necesită un macbook/iMac sau orice alt device ce poate rula acest sistem. Eu lucrez de 5 ani aproape doar pe macbook, căruia îi mai atașez un monitor la nevoie, și cu un telefon de testare, un iPhone pe care rulez aplicațiile dezvoltate pentru a vizualiza rezultatul. Aplicațiile pot fi rulate și în simulator, acolo unde ai acces la orice tip de device virtual lansat de către Apple, însă e folositor să ai mereu si un device real în testare. Eu de obicei testez pe telefonul fizic și pe iPad-ul din simulator pentru a vedea ambele variante.

Timpul realizării unui proiect

Din fericire am avut ocazia să lucrez și la proiecte foarte mari și la unele mai puțin complexe, sau la altele la care lipsa de experiență și-a spus cuvântul precum proiectul de licență la care am lucrat aproximativ 3 luni. Analizând acum acest proiect, îmi dau seama că l-aș fi structurat și dezvoltat cu totul diferit. În medie, într-o companie un proiect mai mic durează undeva la 3-6 luni, până la maxim 1 an.

Un proiect mai mare are termen nedeterminat întrucât este într-o continuă dezvoltare, adăugându-se mereu, în funcție de scopul aplicației și de cererea pieței, îmbunătățiri și funcționalități noi. Proiectul de obicei este format dintr-o parte de interfață, una de algoritm, parsare si salvare a datelor si una de comunicare cu serverul. Ca și limbaj de programare folosesc exclusiv Swift, un limbaj destul de ușor de înțeles odată ce ai deja un minim de experiență în programare. despre viața de iOS developer

Aspecte neplăcute în meseria de programator

Pot spune ceva cu care m-am confruntat recent, stresul și presiunea, ce pot conduce ușor spre alte afecțiuni. Cred că stresul e imposibil de evitat într-un astfel de domeniu, fie că e un task ce-ți dă bătăi de cap, fie o supraaglomerare, fie un coleg mai dificil, fie o prezentare importantă sau o ședință mai tensionată. Cred că fiecare om din acest domeniu a trecut prin asta. Important este felul în care gestionăm astfel de situații sau dacă învățăm ulterior să o facem.

Un alt aspect negativ important ar fi stilul de viață sedentar, acel stat la birou 8h/zi. Chiar dacă nu toți stăm fizic la birou, mulți, inclusiv eu, având disponibilitatea de a lucra de la distanță, și de pe-o canapea, și de pe-un scaun dintr-o cafenea, și dintr-un hamac de pe plajă, timp de 8h/zi corpul tot nu are parte de prea multă miscare. E foarte important să ne echilibrăm fizicul cu sport și multă miscare în timpul liber pentru a menține un stil de viață sănătos.

Opinie personală despre piața programării din România

Cererea este din ce în ce mai mare pe măsura dezvoltării tehnologice din ultimii ani și cred în continuare că, indiferent de multitudinea de noi meserii apărute pe piață, domeniul programării rămâne unul dintre cele mai stabile și profitabile domenii din România.

Ți-a plăcut acest articol și îți dorești să citești și alte articole de-ale tinerilor? Te invităm să arunci un ochi la articolele din categoria După studenție.

Vrei să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook și Instagram.