Dr. Denisa Boștina: Care este importanța nutriției în viața de zi cu zi?

Dr. Denisa Boștina

Când amintesc în discuție nutriția, gândul meu nu este doar la numărul de calorii sau de carbohidrați necesari pentru supraviețuirea omenirii. Acest domeniu înfățișează o multitudine de aspecte (medicale/științifice, sociale și psiho-emoționale). Rolul alimentației în viața de zi cu zi ar trebui să fie unul destul de important. Spun „ar trebui”, fiindcă sunt foarte puțini cei care pun cu adevărat preț pe sănătate și pe dragostea de sine. În primul rând, echilibrul nutrițional aparține prevenției primare, alături de alți factori, precum renunțarea la fumat, analizele de rutină, screening-ul pentru cancerul mamar și de col uterin în rândul femeilor etc. Dr. Denisa Boștina

Dr. Denisa Boștina

 

Stilul de viață armonios este o încercare cu un impact destul de puternic în zilele noastre.

Conștientizarea în ceea ce constă acest proces de prevenire al unor patologii frecvent întâlnite este, din păcate, un eșec în marea majoritate a pacienților. Întârzierea în diagnosticare are la bază frica omului de a se prezenta la medic din considerente diverse. Această perspectivă poate fi schimbată doar prin educație medicală și nutrițională. Pe de altă parte, nutriția poate fi identificată în fiecare specialitate medicală sau chirurgicală, aceasta ocupând primul loc în prevenția secundară. Conturând în ansamblu o idee principală, țin să afirm că prevenția este dușmanul tuturor bolilor cronice, iar tratamentul este prietenul lor. Mai bine prevenim decât să tratăm! Dr. Denisa Boștina

 

Dr. Denisa Boștina

 

Odată ce deschidem profilul tău de Instagram, observăm că este scris faptul că oferi și consiliere în nutriție personalizată. Care este motivul pentru care oamenii apelează la acest serviciu?

Profilul de Instagram este mai mult decât un mijloc prin care eu pot să ofer consiliere nutrițională. Am încercat să unesc într-o comunitate armonioasă oameni care s-au confruntat cu aceleași probleme pentru care, cândva, încercam și eu să găsesc soluții. Pseudonimul “DENNUTRITION” și tot ceea ce înfățișează acesta (Instagram, Facebook, blogul medical) au luat naștere ca urmare a unei povești reale și a unei experiențe neplăcute, al căror personaj principal am fost chiar eu. Dr. Denisa Boștina

Privind în ansamblu, am constatat că era necesar să ajut și alți oameni.

Când am început, nu m-am gândit nici măcar o secundă că toată această paradigmă va lua amploare într-un timp atât de scurt. De-a lungul acestor ani, nu am identificat un motiv unic pentru care oamenii apelează la consilierea nutrițională. Însă pot enumera câteva exemple: optimizarea greutății ideale, acumularea a câtorva kilograme, nutriție personalizată în funcție de anumite diagnostice prestabilite în colaborare cu medici specialiști, alimentație pre- și post-chirurgie bariatrică, menținerea greutății după atingerea obiectivelor, psihonutriție, alimentația în perioada prenatală, dar și în timpul alăptării etc. Cu toate că motivele sunt destul de variate, există un punct comun care le definește. Acest punct comun este schimbarea – dorința de a reuși a face un pas mai aproape de sănătate.

 

Dr. Denisa Boștină

 

Care este legătura dintre psihic și nutriție? Sunt într-adevăr oamenii consumatori de alimente în momentele în care nu se simt bine din punct de vedere mental?

De-a lungul timpului, omul a concretizat, prin complexitatea sa, conexiuni incredibil de puternice cu sinele. Acestea, prin certificare medicală, s-au constatat a avea la bază mai multe mecanisme fiziopatologice ce definesc obezitatea. Psihonutriția este un domeniu de proporții mari, însă emoțiile sunt pilonul principal al acesteia, iar în jurul acestora se ansamblează termenul de mâncat obsesiv-compulsiv. Confruntarea continuă cu diverse stări emoționale, activități stresante și probleme din colectivitate ce contribuie la instabilitatea afectivă.

Ce este, în consecință, mâncatul emoțional?

Cunoscut în popor ca mâncatul pe fond nervos, acesta reprezintă o senzație de foame și o acțiune permanentă de mâncat. Acestea au la bază un stres puternic și/sau o traumă psiho-afectivă declanșată de cele mai multe ori în copilărie sau în adolescență. Înțelegerea intensității și relevanța acestei probleme constă în identificarea cauzei în rândul acestor pacienți. Constituie o provocare, dar, în același timp, și o etapă extrem de importantă pentru stabilirea unui diagnostic corect și al unei terapii ulterioare corespunzătoare.
„Nu există foame care să nu creeze emoții și nu există emoție care să nu modifice semnalele foamei”. Tonalitatea emoției și intensitatea foamei sunt schimbătoare de la un individ la altul. Emoțiile au o oroare de necunoscut.

 

Dr. Denisa Boștină

 

Mâncatul emoțional poate fi modificat în diverse circumstanțe, precum într-o atmosferă liniștită și cunoscută, cu persoane apropiate, ceea ce îți creează plăcere, iar intensitatea acesteia tinde către maxim. Dr. Denisa Boștina

În schimb, atunci când iei cina sau prânzul într-un loc în care nu ai mai fost înainte, cu oameni pe care nu i-ai mai văzut, plăcerea scade. Uneori apare și dezgustul, alături de acea vorbă cunoscută, „mi-a pierit pofta de mâncare”, când ești alături de persoane antipatice. Dr. Denisa Boștina

Cea mai puternică senzație de plăcere la nivelul cerebral este provocată de așa-numitul „dulce”, reprezentând zaharurile comerciale din diverse produse alimentare.

Cu un indice glicemic mare și cu o absorbție rapidă, acestea au un efect devastator. Chiar dacă determină senzația de plăcere, efectul lor este relativ de scurtă durată și nu scutește consumatorul de acumularea kilogramelor în plus. Din această cauză, 90% dintre persoanele cu obezitate nu se pot opri din consumul de zaharuri (inclusiv băuturile carbogazoase extrem de comercializate, dar și fresh-urile din fructe proaspete). Acest mod de provocare a plăcerii reprezintă reacția de compensare a multora dintre noi, fără tendință de conștientizare. Ele conduc la dispariția rapidă a frustrărilor și a supărărilor acumulate de-a lungul unei zile posomorâte de lucru sau de-a lungul anilor trăiți în urma unei traume emoționale din copilărie. Dr. Denisa Boștina

Atingerea unui obiectiv din punct de vedere caloric este într-adevăr un pas mare și destul de important. Însă, valoarea absolută este dată de rezistența la schimbare și de menținerea noilor obiceiuri după atingerea țelului. În acel moment se recomandă evitarea recăderii și întoarcerea la principiile alimentare anterioare. La intersecția dintre atingerea obiectivelor și rezistența la schimbare, stă consultul psihologic și psihonutriția. Majoritatea persoanelor omit acest aspect, iar recăderea se poate produce foarte ușor și rapid. Dr. Denisa Boștina

Dr. Denisa Boștină

 

Cu toate că în încercarea mea de a desluși tainele psihologiei, în contextul comportamentelor alimentare, există momente de cumpănă.

Îndrumarea pacientului către un ajutor specializat constituie uneori singura alternativă pe care o pot accesa. În realitate, la nivel cerebral au loc o serie de mecanisme care contribuie la activarea foamei. Mai exact, vorbim despre calea aferentă care transmite stimuli din periferie prin intermediul hormonului grelină secretat de către celulele gastrice. Nucleul arcuat primește aceste semnale, și calea eferentă, cu rol în transmiterea impulsului în periferie, la nivelul organelor vitale. Astfel, este activat circuitul catabolic, care deține capacitatea de a menține glicemia sub control în perioadele de post alimentar, adică între mese. Acest mecanism este fiziologic, însă în cazul apariției anumitor boli de metabolism, există o alterare a funcționalității sale.

Când vine vorba de alimentație, oamenii consideră că orice este bine venit atâta timp cât este mâncare. Care sunt aspectele la care orice individ ar trebui să fie atent în viața de zi cu zi?

Echilibrul constituie cheia succesului indiferent de situația la care ne raportăm. Când referința este alimentația, fundamental nu este doar cantitatea, ci și calitatea produselor, proveniența lor și sursele de macro și micronutrienți necesari fiecăruia în parte. În contextul de față, exclud extravaganțele alimentare și mă limitez strict la alimentele care pot fi aprovizionate din centrele comerciale sau piețele agroalimentare. Un aspect important îl constituie întocmirea unei liste cu produsele strict necesare pentru supraviețuire (fructe, legume, lactate, sursele proteice vegetale sau animale etc.). Un alt aspect important ar fi excluderea așa-numitelor mici plăceri gustative (zaharuri comerciale, produse de patiserie, snaks-uri, sau alte categorii de ronțăieli).

 

Dr. Denisa Boștină

 

Într-o altă ordine de idei, la conturarea acestei stabilități nutriționale ar fi minunat dacă ar participa majoritatea membrilor familiei.

De exemplu, la realizarea meselor, copiii ar trebui integrați. De exemplu, la întocmirea listei de cumpărături, aceștia pot să se consulte între ei sau să meargă împreună la cumpărături. Implementarea și finalizarea tuturor acestor sarcini împreună înseamnă un pas spre conștientizare. O altă sugestie pe care țin să o exprim este obișnuința de a citi etichetele produselor alimentare și de a face acest lucru înainte de a cumpăra ceva. Există o diferență colosală între mâncare și hrană. Fiecare dintre noi trebuie să învețe să diferențieze acești doi termeni și să acționeze corect în sensul unui stil de viață armonios.

Din experiența ta în acest domeniu, care sunt cele mai nocive obiceiuri pe care le au oamenii?

Fiindcă nu îmi doresc să repet afirmațiile anterioare, țin să răspund la această întrebare într-o altă manieră, pe care o consider ușor utilă. În ultimul timp, oamenii sunt din ce în ce mai cufundați în vastele probleme ale societății, fiind ocupați în permanență de lucruri materiale. Timpul rămas nu este sub nicio formă dedicat sănătății sau iubirii de sine. Recent, în urma tehnologiei avansate și a opiniilor neacreditate oferite de rețelele de socializare, sunt constituite obiceiuri și tipologii interesante, care ghidează într-un mod bolnăvicios stilul de viață al unui individ.

 

alimentație sănătoasă

 

Această afectare a calității vieții se datorează necondiționat acestor mituri, care, din nefericire, nu au fost desființate încă.

Încercarea mea de a dezbate un subiect comun cotidianului dorește să nu lase loc de interpretări. Acesta este unul dintre obiceiurile nocive îl reprezintă neîncrederea în sistemul medical, obicei care este transmis destul de ușor de la o persoană la alta.  Aud frecvent: „De ce să merg la medic dacă nu mă doare absolut nimic?” sau „De ce să arunc cu banii pe fereastră dacă nu mă simt rău?”. Din păcate, există o manipulare în masă prin adresarea retorică a acestor tipare de interogații. Iar, încrederea în sistemul medical s-a diminuat profund.

Pe de altă parte, statisticile arată că aceste persoane aparțin societății rurale. Fără nicio vină, oameni dezinformați din medii defavorizate, necesită multă răbdare, atenție superioară și explicații suplimentare. Acest „nu am nimic” nu oferă o certitudine documentată din punct de vedere medical, fără un consult de specialitate, fără investigații și, în concluzie, fără un diagnostic și conduită terapeutică aferentă.

Acest „nu am nimic” poate fi tradus în termeni medicali drept prevenție și educație medicală, nutrițională.

Există o varietate de motive pentru care selecția naturală ne-a oferit vulnerabilitate în progresia spre diverse patologii. Însă, cea mai sigură metodă prin care putem stagna sau împiedica aceste procese este prevenția. Ea este cunoscută ca fiind cea mai veche, eficientă și ieftină cale prin care o persoană poate să își crească semnificativ speranța de viață prin atingerea performanței de a reduce factorii de risc care atacă calitatea vieții. Obiceiurile nocive sunt foarte ușor de transmis de la o generație la alta în cadrul unei familii. Părinții trebuie să acorde o atenție deosebită la tot ceea ce cuprinde educația copilului, inclusiv din punct de vedere nutrițional.

 

Dr. Denisa Boștină

 

Ar trebui să apeleze toată lumea la un nutriționist pentru consiliere sau doar când medicul le sugerează să facă acest pas?

Este recomandat ca orice individ care are convingeri sau incertitudini legate de starea sa de sănătate să se adreseze unui cadru medical autorizat. Cu siguranță, dacă recomandarea către nutriție este sugerată în urma unui control specializat, pacientul ar trebui să facă acest pas. Însă de foarte multe ori, există o temere, un pas înapoi, când intră în discuție această temă.

Lipsa de încredere și frica de a descoperi o patologie incurabilă constituie două dintre multiplele motive pentru care oamenii sunt distanțați de sistemul medical. În cazul consilierii nutrițională, teama unui potențial eșec în atingerea obiectivelor stabilite la început reprezintă principalul argument pentru care pacienții nu pot cantona decizia.

Care sunt bolile de care pot suferi cei care nu acordă atenție la alimentele consumate?

Obezitatea este încadrată în prezent că fiind cea mai răspândită patologie, având și cele mai mari consecințe. Ea este caracterizată prin creșterea masei corporale pe seama țesutului adipos. Este definită în prezent printr-un indice de masă corporal (IMC). În acest caz, valorile IMC sunt mai ridicate de 30 kg/m2. Ea este corelată cu sindromul metabolic, diabetul zaharat de tip 2 și diverse boli cardiovasculare. Din punct de vedere al prevalenței, s-a constat o creștere uimitoare a persoanelor cu obezitate în ultimele 4 decenii. Astfel, în 1970, statisticile arătau 105 milioane, iar în 2010, 641 de milioane. Datorită prevalenței sale în continuă creștere, a complicațiilor sale multiple și extrem de severe, precum și a dificultăților întâmpinate în prevenirea și tratarea ei, obezitatea reprezintă astăzi o problemă majoră de sănătate publică în aproape toate regiunile lumii.

 

alimentație sănătoasă

 

Eu o numesc boala „fantomă” a secolului XXI dintr-un singur considerent. Absența semnelor și a simptomelor până la proba contrarie, mai exact a apariției complicațiilor asociate.

Factorii de risc se împart în două categorii principale (transmisibili sau genetici, și netransmisibili sau de mediu). Studiile familiale efectuate concretizează apariția obezității într-o proporție mai mare în rândul copiilor a căror părinți sunt obezi (80%). În cazul copiilor cu părinți normoponderali, prevalența este de doar 10%. Stabilirea tipului de obezitate are o semnificație clinică majoră. Aceasta condiționează ulterior conduita terapeutică și stratificarea riscului cardiovascular. Există două tipuri importante de obezitate: androidă (abdominală de tip măr) și ginoidă (gluteo – femurală de tip pară). De reținut este faptul că obezitatea abdominală este încadrată în categoria factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare. Obezitatea abdominală reprezintă un element important în cadrul sindromului metabolic.

Pacienții cu obezitate pot dezvolta o serie de patologii destul de variate, care vizează, per ansamblu, întreg organismul.

În rândul femeilor cu suprapondere sau obezitate, sindromul ovarelor polichistice este în ultimul timp frecvent atribuit cu rezistența la insulină și un procentaj crescut al țesutului adipos la analiza de bioimpedanță. Pacienții de sex masculin asociază sindromul de apnee în somn (apneea obstructivă în somn). Acesta este cunoscut ca fiind una dintre cele mai grave tulburări de somn. Este caracterizat prin afectarea respirației, episoade de apnee și numeroase treziri nocturne.

Există o perturbare continuă a sistemului imunitar prin acumularea de toxine și imposibilitatea de eliminare a acestora, cu apariția consecutivă a infecțiilor.

 

alimentație sănătoasă

 

Este certificat că pacienții cu obezitate sunt mai predispuși la dezvoltarea infecțiilor nosocomiale. Mai mult de două treimi dintre persoanele obeze se hidratează necorespunzător. Acest aspect este foarte important atunci când amintim de dezechilibrele hidroelectrolitice. Există un cerc vicios care definește complexitatea acestei boli. Complicațiile care iau naștere de-a lungul timpului pot, la rândul lor, să accentueze această stare patologică.


Te invităm să citești și alte articole care îți ofer îndrumarea necesară pentru o viață mai echilibrată.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.
Am 22 de ani și duc o viață obișnuită, la fel care oricare dintre noi. Pentru a-mi câștiga banii de buzunar, lucrez la o redacție din Oradea. Sunt fost student Eramus, o formă de viață dependentă de cafea, de cărți și de muzică bună. Sunt editor fondator al Asociației Jurnalul Milenial, proiectul meu de suflet. Întotdeauna am să iubesc să scriu și să citesc, dar și să explorez lumea. Orice ar fi, mereu mă gândesc că nimic nu este imposibil.