E normal să fii nervos, dar nu e în regulă să fii agresiv. Vezi ce e de făcut în astfel de situații

nervos

Cu siguranță toată lumea a avut momente în care s-a simțit copleșit de furie. Unii o dau afară și se ceartă cu ceilalți sau devin agresivi, în timp ce alții și le reprimă. Nici una din aceste variante nu e bună. Furia este o emoție normală, care îți semnalează situații în care simți că ți s-a făcut o nedreptate, ești în pericol, o valoare de a ta a fost ignorată sau o limită ți-a fost încălcată. nervos

Furia te pune în aceste situații să acționezi pentru a-ți proteja integritatea.

De multe ori chiar poate ascunde sub ea emoția de frică, neputință sau rușine, dar în loc să recunoaștem aceste emoții (și traumele care vin cu ele) mai bine le mascăm cu furie. Un alt motiv al reprimării poate fi în cazul în care furia e îndreptată spre o persoană dragă sau față de care simți recunoștință (foarte des părinții) și te simți vinovat sau rușinat pentru emoțiile tale. nervos

Chiar dacă emoția de furie este normală, atacurile de furie sau agresivitatea nu sunt.

De fiecare dată când o situație te înfurie, trebuie să te oprești și să analizezi din ce motiv reacționezi așa? Ce punct sensibil ți-a atins? Ce parte din situație/comportament te face furioasă? Ce valoare fundamentală îți este negată? Chiar este atât de grav sau doar îți amintește de un eveniment traumatic? După ce ai răspuns la aceste întrebări, trebuie să te gândești cum poți rezolva situația într-un mod asertiv (adică ferm dar cu respect față de cealaltă persoană). Pot fi de ajutor tehnicile enumerate din articolele anterioare, legate de distorsiunile cognitive și de tipurile de interpretare.

Evident, când ești supărat nu poți mereu să te oprești și să te gândești rațional. Prima dată trebuie să îți calmezi corpul. Câteva tehnici utile pot fi tehnicile de respirație (prezentate în articolul legat de atacul de panică), tehnici de meditații și mindfulness (un viitor articol), mișcare fizică și tehnicile de imagerie:

  • Inspiră adânc timp de 3 secunde. Ține aerul în piept 1 secundă, după care expiră încet și controlat, timp de 6 secunde. Repetă acest exercițiu de minim 5 ori. Când respiri lent și controlat, organismul tău se calmează, acesta fiind opusul respirației rapide și scurte, care apare în timpul emoțiilor intense.
  • Fii atent la respirația ta, la felul în care toracele tău se extinde și se contractă. Încearcă să repeți o expresie scurtă, cum ar fi ”sunt calm”, ”sunt în siguranță”. Între timp imaginează-ți un loc relaxant/sigur sau o experiența relaxantă (poate fi o amintire sau să inventezi pe moment).

Încearcă să ieși din situație sau conversație și revino în ea când ești mai calm. Ieși afară la plimbare, ascultă muzică, fă un duș etc.

  • Închide ochii și imaginează furia ca pe un personaj separat, tu fiind doar un simplu observator. Lasă personajul din capul tău să se înfurie, să țipe, să spună ce vrea să spună, iar tu doar observă. Nu judeca, fii empatic cu ea. Respiră adânc în tot acest timp și așteaptă până furia se calmează, după care poți încerca să răspunzi la întrebările menționate anterior. nervos
  • Închide ochii și imaginează că ești pe un câmp și te uiți la cer. Gândurile negative și emoțiile sunt ca norii. Observă cum pleacă și dispar încet. Vin altele dar pleacă toate. Nu te agăța de ele, lasă-le să fie și să dispară, până nu mai apar gânduri și emoții negative puternice. Furia nu ține pentru totdeauna, va dispărea dacă îi dai un pic de timp.

Un lucru esențial pe lângă acestea este să fi empatic cu tine.

Permite-ți emoțiilor tale să iasă la suprafață și ai grijă de nevoia pe care îți transmit. Nu trebuie să controlezi furia, trebuie doar să o înțelegi. Cu înțelegere și empatie o să apară și rezolvarea problemei. Dacă furia îți cauzează probleme în viața de zi cu zi, este important să abordezi un specialist. Noi oamenii suntem programați să iubim, să fim empatici și să avem grijă de oameni. Asta include în primul rând îndreptarea acestor emoții către propria persoană. nervos


Te invităm să citești și alte articole scrise de psiholog clinician, Renata Sandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.