Metode de sprijin pentru cei care vor să se sinucidă

metode de sprijin
Majoritatea persoanelor nu vor să își pună capăt vieții definitiv, ci vor doar să pună capăt unei perioade dureroase din viața lor, însă nu știu cum să o facă. Singura metodă li se pare suicidul. Motivul pentru care aleg suicidul diferă de la o persoană la alta, atât în prezența cât și în absența unor tulburări psihice. Cele mai frecvente motive fiind:
Se simt ca o povară pentru ceilalți, astfel se gândesc că celor dragi le-ar fi mai bine fără ei (des întâlnit în bolile mintale și fizice cronice).
Au trecut printr-o experiență/experiențe traumatice pe care nu au reușit să o/le proceseze. Astfel au obosit să retrăiască din nou și din nou trauma și simptomele asociate (des întâlnit în Tulburarea de Stres Post-Traumatic).
Nu își pot imagina un viitor mai bun, îl văd sumbru și fără speranță (des întâlnit în tulburări Afective și Dependențe).
Se simt singuri, cred că celorlalți nu le pasă de ei sau au convingerea că vor fi părăsiți, deci este indiferent dacă trăiesc sau nu (tulburări Afective, tulburări de Personalitate).
Au suferit o pierdere și s-au blocat undeva în procesul de vindecare. Astfel nu pot defini importanța vieții și motive pentru a continua fără persoana/obiectul pierdut. Este des întâlnit în doliul complicat, însă se poate aplica și în cazul unui divorț, pierderea unui job de vis sau orice altă pierdere semnificativă pentru persoana în cauză.
Simt că nu pot să oprească gândurile negative intrusive, repetitive despre ei înșiși, cei din jur sau evenimentele din trecut/viitor (des întâlnit în tulburări Afective, PTSD, tulburări Anxioase).
Sunt blocați într-o situație în care se simt neajutorați, copleșiți, disperați. O interpretează ca fiind fără scăpare și nu pot găsi alte alternative, oricât de mult ar încerca (des întâlnit în Dependențe, tulburări medicale cronice, tulburări Psihotice și tulburări Afective).
Se simt lipsiți de valoare, predomină emoțiile de vinovăție și rușine. Gândurile lor sunt predominate de credințe negative, dureroase despre sine (des întâlnit în Dependențe, tulburări de Alimentație, tulburări Afective, tulburări Anxioase, PTSD). metode de sprijin
Se simt în pericol constant, nu se simt în siguranță în lume și se așteaptă să fie răniți (des întâlnit în PTSD, tulburări de Personalitate și tulburările Anxioase).
Au o tulburare psihotică în care halucinațiile și delirul „obligă” persoana să comită actul suicidar.
Fiecare persoană trăiește durerea în mod subiectiv, deci ceea ce pentru unii nu pare o mare problemă, pentru alții poate fi o situație gravă. Astfel nu există motive „stupide”. Fiecare motiv e real și chinuitor pentru persoana în cauză.
Este foarte important să ceri ajutor profesional. În perioada în care te simți mai stabil trebuie să îți construiești un plan de siguranță  pe care să o urmezi când îți vin gânduri de a-ți face rău.
Acesta trebuie să includă:
  • Semnele/simptomele/evenimentele pe care le observi/se întâmplă de obicei înainte de apariția episodului suicidar , ca să îți dai seama când ești pe pragul de a avea un episod nou.
  • Ascunde obiectele cu care îți potface rău. metode de sprijin
  • Strategii de coping (vor fi prezentate mai jos).
  • Alegerea unei/mai multor persoane dragi de încredere care să îți fie alături, pe care o/îi poți contacta și poți discuta despre emoțiile și gândurile tale în caz de urgențe.
  • Sună la 112 sau la un help-line.
Cum să supraviețuiești când ai gânduri/ideații suicidare (strategii de coping):
  • Distrage-ți atenția cu ceva plăcut (ascultă muzică, citește, uită-te la o comedie).
  • Notează-ți motivele tale pentru a trăi, lucrurile pentru care ești recunoscător pe niște cartonașe/post-it/telefon și poartă-le cu tine sau expune-le prin casă.
  • Conștientizează faptul că nu vrei să îți închei viața, ci doar să pui capăt unei situații/perioade grele. Notează acel lucru de care vrei să scapi, care îți cauzează suferință. Separă problema respectivă care momentan pare fără speranță de restul vieții tale. Nu încerca să rezolvi tot deodată, doar notează-le și revii asupra lor atunci când a trecut episodul.
  • Pune-te într-un loc sigur, unde nu poți să îți faci rău, cum ar fi să te culci în pat.
  • Fă exerciții de relaxare (le găsești în articol).
Când a trecut episodul și te simți mai bine încearcă să:
  • Găsește alternative, metode de rezolvare a problemei de care vrei să scapi. Evaluează cât la sută stă sub controlul tău și cât la sută nu. Acceptă faptul că nu poți controla tot și că la unele probleme vei găsi rezolvare mai târziu/vor trece de la sine cu timpul.
  • Notează-ți gândurile/credințele și emoțiile și încearcă să le contracarezi (de ex. caută dovezi care le infirmă).
  • Pune-ți întrebarea dacă o persoană dragă ție ar fi în situația ta, cum ai ajuta-o? Ce i-ai spune ca să se simtă mai bine? Aplică aceleași lucruri pe propria persoană.
Dacă o persoană dragă ție se luptă cu gânduri de suicid încearcă să: metode de sprijin
  • Ascultă-l cu empatie, fără să îl judeci sau să îi dai sfaturi.
  • Fă-ți timp să discuți/ să petreceți timp împreună.
  • Spune-i des cât de important este pentru tine, cât de mult te bucură prezența lui.
  • Asigură-l că îi ești alături și că dacă are nevoie, îl ajuți cu orice ține de tine și îl susții.
  • Ajută-l să se gândească la motivele lui de a trăi, reușitele lui, calitățile lui.
  • Apreciază puterea și perseverența lui în lupta cu gânduri/comportamente suicidare.
  • Încearcă să nu îl critici pentru eventuale încercări trecute de a se sinucide.
  • Îndrumă-l spre un specialist (psiholog, psihiatru), însă fără să îi impui acest lucru.
Ai grijă de sănătatea ta mintală. Dacă tu nu ești bine, nu îi poți susține pe ceilalți.

©TheDepressionProject.com
©A.Beck, A.Rush, B.Shaw & G.Emery (1979) Cognitive theory of depression.- Guilford Press Publishing.

Te invităm să citești și alte articole scrise de psiholog clinician, Renata Sandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.