Oana Dubleș: în România, găsim o mulțime de locuri unde se poate bea o cafea bună

Ce își poate dori cineva într-o dimineață? O ceașcă de cafea caldă, dar nu exagerat de caldă, poate dulce sau cu lapte și câteva clipe în care să o savureze. „Care este cafeaua ideală pentru mine?”, „Cum ar trebui să o consum?”, „Până la ce oră să beau ca să nu îmi afecteze somnul?”, „Care este diferența dintre o cafea obișnuită și cafeaua de specialitate?” sunt doar câteva dintre întrebările la care veți găsi răspuns în acest interviu. Oana Dubleș, deținătorul afacerii My Coffee Jar, răspunde la toate aceste întrebări în rândurile de mai jos.

Ce efecte are cafeaua asupra corpului uman?

Există atât de multe articole, studii legat de beneficiile cafelei cât și de efectele nocive ale cofeinei (cafeina din cafea) în special asupra sistemului nervos. Cofeina afectează oamenii în mod diferit în funție de sensibilitatea la cofeina, vârstă, greutate, sex etc. Pentru o persoană fără intoleranță la cofeină, care nu consumă o cantitate mult prea mare de cafea, consider că ea poate avea multe beneficii, în special acela de a-ți face ziua mai bună, de a-ți pune un zâmbet pe buze, de a te conecta de un alt pasionat de cafea . Sigur efectele cafelei sunt date și de cantitatea de cafea consumată și de calitatea cafelei în general. Ca să pastrez o notă pozitivă, câteva din beneficiile cafelei sunt: reducerea nivelului de stres, a riscului de cancer, boli degenerative cum sunt Parkinson, Alzheimer, îmbunătățirea funcțiilor cerebrale, a focusului, a funcționalității inimii, ficatului, o mai bună procesare a zahărului în organism.

Care este limita sănătoasă de consum a cafelei?

Cred că atunci când vine vorba de cafea, ca și în cazul alegerilor alimentare, „the quantity makes the poison”. Limita asta poate însemna altceva pentru fiecare din noi. Știința a demonstrat că doza letală de cofeina pentru oameni este 10 grame. O cafea conține estimativ 95-200 miligrame. Zic estimativ pentru că sunt mulți factori care influențează cantitatea de cofeină din ceașcă, printre care soiul de cafea (arabica are mai puțină cofeină decât robusta), gradul de prăjire (o cafea prăjită light are mai puțină cofeină decât una prăjită mai intens), modul de preparare (o cafea la filtru extrage mai multă cofeină din cafea pentru că apa stă mai mult timp în contact cu patul de cafea decât o cafea espresso, unde extracția se face în câteva secunde) etc.

Atunci când limita e depășită, corpul ne va spune asta prin tensiune crescută, tremur la nivelul membrelor, stări de rău. Experții în sănătate și nutriție recomandă în general consumul a 600 mg de cafeină pe zi (orientativ asta înseamnă între patru și șase-șapte căni de cafea). Oana Dubleș

Cum se poate recunoaște cafeaua bună, ce caracteristici are?

O cafea bună e în primul rând cea care îi place fiecăruia dintre noi. Poate însemna ceva diferit (arome diferite, texturi diferite, etc.) pentru că suntem diferiți – și asta e minunat. Sunt de părere, însă, că o cafea de calitate, cultivată, procesată, depozitată, prăjită și preparată corespunzător va fi pe placul oricui întotdeauna. Cred că asta ar trebui să căutăm la o cafea în primul rând, calitatea, în tot ciclul de viață al cafelei de la bob până când o savurăm în ceașcă. Dacă ar fi să recomand un tip de cafea, atunci ar fi fără îndoială cafeaua de specialitate, cafeaua arabica.

 

Oana Dubleș
Coffee Cupping

 

Care sunt caracteristicile cafelei de specialitate și prin ce se deosebește de restul cafelelor?

Cafeaua de Specialitate reprezintă boabele de cafea arabica de cea mai bună calitate și cu cel mai bun gust, care sunt cultivate în microclimate speciale.

Există două asociații mari, principale care evaluează după anumite standarde stricte boabele de cafea:
✔️Specialty Coffee Association of America (SCAA)
✔️Specialty Coffee Association of Europe (SCAE)

Câteva din erorile urmărite sunt: boabe negre, necoapte, acre, rupte, înțepate de insecte, cu mucegai, etc.

În urma evaluării, cafeaua de specialitate trebuie să obțină un scor de peste 80 de puncte din maxim 100 posibile. Oana Dubleș

Calitatea acestei cafele se datorează mai multor participanți la procesul de obținere al acesteia:

  • fermierilor care o produc și dedică ani de perfecționare în cultivarea, procesarea ei;
  • cumpărătorilor de cafea verde care o evaluează și analizează;
  • prăjitorilor care necesită multă experiență și cunoștințe pentru a potența la maxim aromele cafelei.
  • în sfârșit, se datorează și unui barista, care se asigură că prin preparare nu se pierd aromele cafelei și că gustul este la potențialul maxim.

Cel care încheie cumva ciclul acesta e chiar cel care apreciază cafeaua de specialitate, care alege să bea o cafea de calitate. Oana Dubleș

Cel care alege să o caute și care, poate fără să realizeze, contribuie la calitatea vieții fiecărui fermier, trader, prăjitor sau barista implicați în tot acest proces.

Ecuador, Etiopia, Brazilia, Kenya: Din care colț al lumii provine cea mai bună cafea?

Iar depinde de preferințele de gust ale fiecăruia dintre noi. În ultimii ani, lumea cafelei de specialitate s-a dezvoltat atât de mult în special în ceea ce privește metodele de procesare ale cafelei. De multe ori e greu să mai identifici proveniența unei cafelei doar după origine. Ca să dau un exemplu, o cafea de origine Columbia are de obicei note de ciocolată, cacao, nuci, o aciditate scăzută. Am băut niște Columbii procesate fie anaerob, fie prin măcerare carbonică, sau șoc termic care au surprins enorm prin aromă puternică de fructe și aciditate mai ridicată.

Cel mai bun mod de a identifica preferințele pentru cafea este să testezi cât mai multe origini, metode de procesare, metode de preparare diferite.

Câte tipuri de cafea există?

Există peste 120 de tipuri de cafea. Cele mai populare și mai des cultivate în lume sunt Arabica și Robusta, urmate de Liberica și Excelsa.

Arabica este cel mai cunoscut și apreciat tip de cafea și reprezintă în jur de 60% din producția mondială de cafea. Deși este originară din Etiopia, este acum cultivată mai mult în diferite țări din America Latină, China, India, sudul Asiei. Arabica este o cafea de calitate superioară. Crește la altitudini mai ridicate, cu un conținut redus de cofeină, și un gust mai plăcut, mai dulce, mai complex.

Robusta (Canephora) este al doilea cel mai cunoscut tip de cafea. Crește la altitudini mai joase, este mai rezistentă la dăunători, are un conținut de zahăr mai scăzut. Are mai multă cofeină (dublu față de arabica), un gust mai puternic, mai amărui și e mai ieftină.

Liberica, deși provine din Africa, este astăzi cultivată în special în Malaezia, Filipine, Indonezia. Este și ea rezistentă și are o aromă lemnoasă, pământie, metalică, afumată.

Excelsa e considerată a fi o varietate de Liberica, planta de cafea fiind mai mică în înălțime, are un conținut mai redus de cofeină și durată de coacere mai mare. Se cultivă în special în Africa și Asia. Oana Dubleș

Până la ce vârstă ar trebui ca tinerii să nu consume cafea?

Un organism tânăr nu va putea metaboliza cofeina la fel ca un organism adult. Cred că aici e vorba despre cafeină, nu doar cafea, ci cafeina pe care o găsim atât în cafea (cofeină) cât și în diferite tipuri de ceai, cacao, tot felul de băuturi acidulate, energizante, etc. Am văzut anumite studii, sau declarații ale diferitor specialiști (medici, nutriționiști, pediatri) care aduc în atenție efecte ca: insomnii, dureri de cap, probleme de stomac, iritație, anxietate, hiperactivitate, deshidratare, sau chiar oboseală în rândurile copiilor care consumă cafeină. Sunt organizații care recomandă evitarea consumului de cafeina și, implicit, cafea până la vârsta de 12 ani (Academia Americană de Pediatrie), sau specialiști și studii care indică vârsta de 16 ani.

Cred că aici sfatul unui specialist este cel mai relevant. Este extrem de important să fim informați atunci când luăm decizii care pot avea un impact asupra sănătății.

 

Oana Dubleș
James Hoffman, alături de Oana Dubleș și Business Partnerul ei. Cristi WOC e unul din cele mai mari festivaluri de cafea din lume, iar Jim e o somitate când vine vorba de cafea.

 

Cum afectează calitatea cafelei combinarea acesteia cu lapte și/sau zahăr?

Laptele și zahărul modifică gustul cafelei. Cafeaua conține deja zahăr în mod natural. Prin prăjire corespunzătoare (nu arsă), aceasta se caramelizează rezultând gustul dulce al cafelei. Cred că nevoia de a adăuga zahăr în cafea a venit din cauza gustului amar. O cafea de calitate, cum e cafeaua de specialitate nu are un gust amar. Ea nu este nici prăjită prea tare, nici nu conține boabe necoapte. Nu are în componență boabe stricate care să altereze gustul, defecte care de obicei sunt ascunse într-o prăjire ridicată și care rezultă într-un gust ars/amar. Oana Dubleș

În cât timp ar trebui consumată o ceașcă de cafea pentru a putea savura cu adevărat gustul acestuia?

Aici ține din nou de gustul fiecăruia și de modul în care îi face plăcere să savureze o cafea. Consider că un aspect important atunci când bem cafea este și starea de bine pe care ne-o dă și plăcerea de a bea cafea. În ceea ce privește timpul, aș zice că ține mai mult de temperatura cafelei. Pe măsură ce cafeaua se răcește, dezvoltă deja și alte arome decât atunci când e caldă.

Mie îmi place să o savurez atât caldă, cât și după ce se răcește puțin. Dacă ar fi să aleg o temperatură ideală ar fi în jur de 60°C-70°C.

Care sunt cele mai bune cafele de specialitate disponibile acum pe piață?

Sunt atât de multe cafele extrem de bune în piață. Ce e însă minunat este că în România se prăjește cafea extraordinară. Călătorind mult, în țări producătoare de cafea cât și în țări cu o cultură a cafelei puternică, constat cu bucurie de fiecare dată cât de multe locuri găsim în România unde se bea o cafea bună, unde se prăjește cafea bună. Tocmai asta m-a făcut să deschid de curând împreună cu partenerul meu un shop online care pune la dispoziția pasionaților de cafea și a celor care vor să bea o cafea bună acasă unele din cele mai bune cafele din România. Cafelele sunt testate, selectate pe sprânceană pentru a putea oferi experiența aia mișto a unei cafele cu adevărat bune.

Ce părere ai despre piața cafelei din România și consumatorii români?

În România se bea cafea. Sigur nu suntem o țară cu o cultură a cafelei puternică cum sunt de exemplu Italia, Franța, Spania. Sunt de părere că procentul celor care beau o cafea de calitate încă este mic. Piața cafelei de specialitate din România este pe un trend ascendent. Mai este nevoie de educație pe partea asta. Consider însă, că tocmai pentru că nu avem o tradiție puternica în cultura cafelei am prins cumva „third wave”-ul, cafeaua de specialitate. Am învățat să o apreciem, să o acceptăm, să învățam bunele practici mult mai ușor. Am un puternic respect pentru cei care promovează cafeaua de specialitate în România și mă mândresc că sunt printre ei.

 

Oana Dubleș

 

Coffee break: ce sfaturi oferi pentru un coffee break ideal?

Un coffee break ideal ar fi în compania cuiva drag, cu o cafea delicioasă și cu focus pe acel moment, pe „living and enjoying the moment”. Plăcerea de a bea cafea este despre a descoperi arome, texturi, despre relaxare, pure joy și despre a împărți toate astea cu oameni faini, o carte bună, un peisaj frumos. Pentru mine cafeaua e o stare de spirit, o emoție. Oana Dubleș


Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.

La 21 de ani, lucrez ca reporter la o redacție din Oradea. Fost student Erasmus, practicant în pedagogie, editor fondator al Jurnalului Milenial, un overthinker înrăit, mă străduiesc întotdeauna să văd partea plină a paharului. Când simt că lumea reală mă sufocă mă refugiez în cărți și muzică. Iubesc viața pe care o am :)