Pozitivitatea toxică: un alt mecanism de apărare care este nociv

pozitivitate toxică

O gândire pozitivă și o atitudine optimistă au efecte benefice asupra psihicului și fizicului nostru. Însă acest pozitivism dus la extrem poate deveni toxic. Pozitivitatea toxică este fenomenul prin care persoana ignoră și neagă total emoțiile negative și consideră că mereu, în orice circumstanță, trebuie să aibă o atitudine pozitivă. Acesta nu este un gând util. Emoțiile negative sunt parte din psihicul nostru și au un rol foarte important. Însă, negând acestea, negăm o parte din noi înșine și ocolim efectele benefice ale emoțiilor negative.

Furia are rolul de a ne proteja, de a pregăti corpul pentru o amenințare și de a ne semnala dacă cineva încalcă principiile sau valorile pe care le avem.

Frica are rolul de a ne proteja, prin comportamente de evitare a pericolului. Această emoție, semnalează situația în care întâmplarea depășește abilitățile și limitele noastre de a face față situației. Tristețea are scopul de a ne ajuta să procesăm pierderile în mod sănătos, prin concentrarea energiei psihice asupra propriilor gânduri și emoții pentru a analiza și prelucra cele întâmplate, de asemenea, ne ajută să găsim soluții la probleme.

Astfel, este foarte important să acceptăm prezența acestora, chiar dacă este neplăcută. O persoană cu pozitivitate toxică nu ignoră doar propriile trăiri emoționale, ci și a celor din jur. Astfel se creează presiune asupra persoanei mai puțin pozitive ca aceasta să își ignore emoțiile, iar în cazul în care nu e posibil ca acestea să fie ignorate, o obligă să se simtă vinovată sau rușinată. pozitivitate toxică

Pozitivitatea toxică se poate manifesta prin:
  • Fraze cum ar fi „rămâi pozitiv”, „fericirea este o alegere” sau „ar putea fi mai rău” atunci când se întâmplă evenimente neplăcute (cum ar fi pierderea locului de muncă);
  • Fraze precum „totul se întâmplă dintr-un motiv” sau „să te uiți la partea bună” în cazul unei pierderi (moarte cuiva).
  • Îndepărtarea problemelor, mai degrabă, decât confruntarea cu ele;
  • Vinovăție sau rușine când simți tristețe, supărare sau dezamăgire;
  • Ascunderea adevăratelor sentimente în spatele unei fațade, care pare mai acceptabilă din punct de vedere social;
  • Minimizarea sentimentelor altor persoane pentru că te fac să te simți inconfortabil;
  • Judecarea altor oameni atunci când nu au o atitudine pozitivă;
  • Încercări repetate de a fi stoic sau de a „depăși” emoțiile dureroase;
  • Respingerea și ignorarea tuturor emoțiilor și situațiilor negative;
  • Distragerea atenției de la probleme și emoții prin refugieri în comportamente disfuncționale (muncă în exces, alcool, mâncat compulsiv etc);
Aceste gânduri, cel mai des, au intenții bune. Oamenii cred că aduc confort și liniștire celuilalt, însă nu este adevărat.

Persoana are nevoie de sprijin, să își ventileze emoțiile și să se simtă validat, nu de citate motivaționale. Până nu trece de această fază, nu se poate vindeca.

Uneori, însă, pot fi niște mecanisme de apărare învățate din copilărie/adolescență de la părinți sau dezvoltate de propria persoană. Mecanismele au scopul de a proteja individul de evenimentele traumatice (abuz în copilărie, pierderi majore în copilărie). Acestea ascund o traumă ce trebuie prelucrată pentru că, în aparență, ceea ce părea a fi folositor pentru copilul imatur, nu mai este de folos adultului dezvoltat.  În plus, oricât de mult ar încerca cineva să își ignore emoțiile, acest lucru nu poate fi făcut la nesfârșit, iar consecințele pot fi dureri neexplicabile (somatizarea emoțiilor), atacuri de panică neașteptate, tulburări psihice și un disconfort psihic intens. pozitivitate toxică

Cum poți să eviți să dezvolți pozitivitate toxică (sau să renunți la acesta)?
  • În primul rând acceptă că emoțiile negative au un rol și apar cu un motiv.
  • Învață niște tehnici de management al emoțiilor fără să încerci să le ignori.
  • Gândește-te realist la situația întâmplată și la emoțiile ce pot să apară.

Când cineva îți confesează emoțiile, nu îl opri. Spune-i că sentimentele sale sunt normale și că ești acolo pentru a-l asculta. Folosește fraze precum „te ascult”, „trebuie să-ți fie foarte greu”, „uneori se întâmplă lucruri rele. Cum pot să te ajut?„ sau „este normal să te simți așa, sentimentele tale sunt valide”. Dacă simți că nu ai starea necesară pentru a asculta cu adevărat problema celuilalt, nu te forța, ci spune-i sincer că momentan nu te simți în stare să fii empatic.

Nu îl învinovăți nici pe el și nici pe tine însuți.

Fii atent la ce simți atunci când vezi un citat motivațional sau cineva încearcă să te înveselească. Dacă acestea te fac să te simți vinovat, rușinat sau neplăcut, atunci probabil sunt o formă de pozitivitate toxică sau încă nu ești în starea potrivită. Deci, uneori cel mai bine eviți (măcar temporar) aceste postări/persoane.

Permite-ți să simți, este absolut uman, nu este un semn de slăbiciune. Ascultă-ți emoțiile, căci acestea au un mesaj pentru tine.

Asta nu înseamnă să nu fii optimist sau să nu ai o gândire pozitivă, ci înseamnă doar să accepți și emoțiile neplăcute/negative atunci când este cazul.


©Fischer AH. (2018) Comment: the emotional basis of toxic affect.

©What is toxic positivity (2021) Very well mind


Te invităm să citești și alte articole scrise de psiholog clinician, Renata Sandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.