Răzvan Foncea – sau cum să schimbi societatea de tânăr

Răzvan Foncea

Răzvan Foncea lucrează ca și consilier parlamentar pentru un deputat român. Este student în anul 3 în domeniile Leadership of Public Sector și Studii de Securitate la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În perioada august 2020- septembrie 2021 și-a îndeplinit mandatul de Delegat ONU pentru Tineret al României. Aici, a reprezentat tineretul român pe cea mai înaltă scenă diplomatică a lumii, în procese politice și negocieri. Între conferințele naționale și internaționale de tineret, cursuri ale facultăților și acțiuni de voluntariat în diverse contexte civice și ONG-uri, își cultivă pasiunea pentru scriere creativă și filozofie.

Ce te-a determinat să alegi cele două programe de studiu pe care le studiezi în momentul actual?

Sincer să fiu, am ales aceste două programe într-un moment de neașteptat pragmatism. Aplicasem pentru și fusesem admis la Universitatea Leeds, Universitatea Warwick și London School of Economics din Regatul Unit, trei școli prestigioase, în cadrul unor programe de studiu impecabil pliate pe interesele mele academice. Cu toate acestea, în urma unor exerciții de reflecție intense provocate de Brexit, criza pandemică, dar și de insistențele părinților, am ales să rămân acasă. Timpul mi-a dovedit că a fost o decizie înțeleaptă. Oportunitățile de dezvoltare profesională de care am beneficiat acasă nu mi-ar fi fost disponibile în cazul în care aș fi fost stabilit într-un alt stat.

Revenind la decizia din vara lui 2020, orientat fiind către programe de licență din sfera științelor sociale și disciplinelor umaniste, eram convins că trebuie să optez pentru două specializări simultan astfel încât să îmi satisfac într-o manieră mai bine consolidată țelurile academice. Dintr-o listă de 20 de specializări, de la Litere la Psihologie, ajunsesem cu circa cinci opțiuni principale. De aici, am apelat la deliberarea pragmatică. Studiile de securitate încorporează o gamă semnificativă de arii de studiu. Îmi ofereau posibilitatea de a explora noi tărâmuri: ½, bifat. Răzvan Foncea

Cu Leadershipul a fost mai interesant. Fusesem deja admis încă dinaintea examenului de bacalaureat, în calitate de câștigător al unui concurs de idei al facultății. Îmi cunoșteam foarte bine perspectiva profesională: serviciul public era direcția mea clară în spectrul carierei încă din perioada liceului. Ce m-a convins la această specializare este focalizarea asupra diverselor laturi ale administrației publice. Și-a pus amprenta asupra deciziei mele și posibilitatea de a acumula competențe vaste, care să-mi flexibilizeze profilul. Doi ani mai târziu, rămân cu o convingere: am ales bine.

Care a fost experiența ta în cadrul programului „Study of the U.S. Institutes for Student Leaders in Europe”?

Experiența mea de bursier în cadrul acestui program a fost, cu siguranță, cea mai însemnată de până acum. Dintr-o perspectivă academică, am avut acces la oportunități unice de a explora tematici cu totul aparte: de la impactul Dark Web-ului asupra securității cibernetului în spațiul transatlantic până la politicile americane în spectrul Primului Amendament și tehnologiile emergente ca reper în Noul Concept Strategic al NATO. Totodată, deschiderea și amabilitatea personalului didactic, a organizatorilor și a oficialilor și liderilor comunitari (de la un senator al statului Arizona până la reprezentanți ai unor entități precum National Geographic și Youth in Service America) au modelat din plin întregul parcurs. Răzvan Foncea

Pe plan personal, am descoperit că, deși adesea considerăm că dimensiunea locală a existenței noastre o precedă pe cea globală, nu ne cunoaștem îndeajuns de bine aproapele și nu am creat punți realmente solide cu acesta. Până să-mi întâlnesc minunații colegi din Bulgaria, Serbia, Macedonia de Nord, Kosovo, Ungaria, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, nu realizasem cât de puțini tineri din țările vecine cunosc în raport cu tineri lideri din alte state din Europa de Vest sau chiar SUA. Pentru mine, a fost o revelație experiența petrecută alături de ei. M-a marcat faptul că nu aveam idee cât de multe punți putem construi împreună până să îi cunosc. Am creat conexiuni unice și le prețuiesc în mod deosebit. Răzvan Foncea

În ce a constat procesul de selecție pentru acest program?

Selecția în calitate de bursier al programului anterior menționat a cuprins o singură etapă. A trebuit să completez un formular care conținea multiple întrebări, incluzând și o componentă de tip CV. Mi se ceruse și să realizez un eseu motivațional cât mai autentic și armonizat cu specificul programului. Am fost nevoit să obțin și o scrisoare cât mai solidă de recomandare, care a cântărit deosebit de mult în decizia finală. Pentru cele 20 de locuri disponibile studenților din Europa Centrală și de Sud-Est, competiția a fost dură. Însă, în cazul meu, nu a mai fost solicitat un interviu și am primit anunțul că am fost selectat. Răzvan Foncea

Care este acel „șoc cultural” pe care l-ai descoperit pe perioada programului de studiu în străinătate?

Până să plec în Statele Unite, nu vizitasem niciun alt stat din afara Uniunii Europene. Practic, eram, pe propria piele. Cunoșteam un singur colț de lume – o Europă unită, armonioasă, care, deși înregistrează decalaje de dezvoltare între statele sale, poate fi caracterizată printr-o permanentă ascensiune spre un spectru al prosperității comune. Din lecturi, studii și din sursele media, desigur, îmi dezvoltasem un bagaj solid de informații și asupra Statelor Unite. Lipsea, în orice caz, experiența personală.

Admiram America. Admiram tărâmul tuturor posibilităților care îmi oferea, de-a dreptul, un reper nemărginit de inspirație și un model de conduită pe scena internațională. Respectul, considerația, curiozitatea și, în mod legitim, atașamentul față de SUA existau cu mult înainte. Fusesem, până la urmă, beneficiarul unor experiențe sprijinite sau organizate de către entități americane: Camp Kennedy 2019, fellowship-ul la Clinton Global Initiative University, premiul NATO Youth Summit Policy Challenge 2022, în cadrul competiției organizate de către think tank-ul Center for European Policy Analysis. Nu îi experimentasem valențele pe propria mea piele, totuși.
Ocazia s-a ivit și am trăit-o din plin. Răzvan Foncea

Societatea europeană, reglementată cu multă pricepere și dibacitate, gazdă fidelă a unei economii sociale de piață, își propune să nu lase pe nimeni în urmă. Este adăpost al celor mai ambițioase viziuni asupra tranziției verzi și transformării digitale. Aceasta se situa, în mintea mea, într-un contrast profund cu societatea americană, bazată pe principii libertariene, în lipsa unei orchestre normative solide, creatoarea arhitecturii libertății ca etalon al fericirii și împlinirii, care, însă, se confruntă cu inegalități solide.

Era… diferit. Mă raportam inițial la toate aceste contraste și le abordam cu un exces de raționament, cu multă rigoare.

A fost o provocare să mă acomodez pentru primele câteva zile. Mă aflam, totuși, în Phoenix, capitala statului Arizona, orașul american care înregistrează cele mai ridicate temperaturi în decursul verii. Mă aflam în epicentrul crizei climatice, într-un stat care reflecta în profunzime conceptul de polarizare politică. Răzvan Foncea

Nu a durat mult și, iată, m-am adaptat. Începeam să mă raportez la toate aceste fenomene ca exerciții de maturizare comunitară. SUA reprezintă o societate avansată, iar provocările pe care le întâmpină necesită, în răspuns, soluții pertinente. Iar ele prind contur. Experiența, însă, m-a fascinat, la fel ca întreaga Arizona și orașul acela ce, deși nu-mi stârnea interesul înaintea plecării spre SUA, m-a marcat. Phoenix-ul, un hub urban progresist aflat într-o permanentă transformare, este liantul perfect între Arizona deșertică, un deșert atipic prin splendoarea sa cromatică și reliefică, Arizona montană, conservatoare, adăpost al ruralității americane de tipar și Arizona populațiilor indigene, native, care posedă o aură specială și o cultură milenară.

Din surprinzător de întinsul Phoenix, răsfirat, liniștit și populat mai degrabă de infrastructura solitară în anumite colțuri ale sale, am ajuns în inima democrației americane – Washington, D.C. Condensat, dinamic și instituțional prin întregul areal pe care îl creionează, acest oraș este de-a dreptul înălțător. Un remarcabil hub de idei prețioase, divers prin natura sa, tolerant și cochet, capitala Statelor Unite îmbină perfect multiple colțuri de Europă urbană cu impunătoarea sa identitate americană. M-a copleșit gândul că mă aflu în preajma clădirilor care stau drept martore la progrese senzaționale ale umanității, unele benefice și pentru mine, în calitate de cetățean al României și adept al proiectului transatlantic. Răzvan Foncea

Visul american, așa cum am descoperit „în teren”, „la firul ierbii”, chiar există.

El se manifestă prin polivalenta misiune a dăruirii. Este inclusă puterea creației și curajul de a depune eforturi semnificative în slujba unui potențial ce merită fructificat. Visul american reflectă loial matricea libertății pure și le oferă tuturor celor dispuși să clădească o platformă. Cu toate lacunele sale, America reprezintă un pilon în carta umanității. Contrastul dintre modelul european și cel american rămâne și el la fel de consistent. La finalul zilei, însă, ambele ne oferă perspective solide. Coeziunea transatlantică este cel mai fericit examen pe care actorii europeni și cei americani l-au trecut cu succes în decursul istoriei contemporane.

Văzusem că pe lângă studiile realizate la Universitatea de Stat din Arizona, te-ai implicat și în câteva activități de voluntariat. Cum te-a ajutat acest lucru?

Ca parte a programului, am avut trei activități de voluntariat. Două dintre acestea au fost efectuate la St. Vincent and Paul Center, o organizație catolică dedicată ajutorării celor nevoiași, fie prin mese gratuite, fie prin proiecte de integrare socială. Ulterior, am făcut voluntariat la Grasrootz Bookstore, una dintre cele mai renumite librării din SUA cu tematica justiției sociale, o inițiativă antreprenoriat social menită să răspândească un dialog real în comunitatea locală asupra inegalităților profunde. A fost extraordinară oportunitatea de a putea dărui înapoi orașului care ne-a găzduit cu atâta deschidere, posibilitatea de a participa, chiar și cu minime eforturi, la clădirea unor cauze nobile. Răzvan Foncea

Cât de provocator ți s-a părut procesul de selecție pentru participarea în cadrul conferinței Youth4Climate?

Selecția mea în cadrul acestei conferințe are loc ca urmare a participării la negocierile pe teme de tineret din cadrul forului ministerial al Pre-COP26, găzduit anul trecut la Milano în perioada 28-30 septembrie 2021. La acel moment, circa 300 de tineri din întreaga lume au luat parte la elaborarea unei rezoluții, dintr-un număr de peste 9000 de aplicanți. Selecția a inclus un proces foarte complex de policy design și dezvoltare de perspective bazate pe date, pe nuanțări științifice. M-am numărat cei selectați în acel context, iar propunerile mele au intrat în componența rezoluției finale. Din cei peste 300 de participanți, circa 100 au fost selectați pentru a-și reprezenta statele la conferința de la New York. Aceasta a fost găzduită de către Guvernul Italiei și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în perioada 20-21 septembrie.

 

Răzvan Foncea

 

Ai putea să ne povestești, pe scurt, experiența ta din cadrul Conferinței Youth4Climate?

Experiența conferinței de la New York a fost, cu siguranță, consistentă și deosebit de relevantă. În primul rând, principala temă a discuției ne-a confirmat succesul real al platformei Youth4Climate. Vorbim despre permanentizarea acesteia de către organizatorii săi – Guvernul Italiei și Programul Națiunii Unite pentru Dezvoltare. Totodată, posibilitatea de a expune soluții și recomandări de politică publică decidenților politici și diplomatici a fost o reală onoare și, totodată, o oportunitate de care am încercat să profit constant, pentru a reprezenta cu maximă dedicare tinerii români. Răzvan Foncea

În trecut, ai formulat o propunere de politică publică. Aceasta viza tinerii și acordarea oportunităților de a participa în procesele decizionale, dar și posibilitatea  dezvoltării noilor proiecte și strategii pentru consolidarea securității societății. De ce crezi că este important ca tinerii să aibă șansa de a participa activ în sectorul public/politic al țării?

Această propunere a fost livrată în contextul NATO Youth Summit Policy Challenge din 2022, competiție organizată de către Center for European Policy Analysis și NATO Public Division, pe care am și câștigat-o. Ideea mea pornește de la premisa că tinerii au demonstrat, atât pe parcursul pandemiei, cât și prin voluntariatul dedicat sprijinirii refugiaților, că se pot mobiliza exemplar în condiții de criză. Fie că au inițiat proiecte proprii, s-au implicat în demersuri civice, au activat pe scena publică sau au continuat să inoveze în mediul privat, nu îmi pot imagina cum am fi putut să depășim momente de cumpănă în lipsa intervenției deosebite a tinerilor.

Cred, totodată, că mecanismele și politicile de participare și de stimulare a serviciului public în rândul tinerilor sunt cheia unei generații viitoare de lideri consistenți și cetățeni activi. Paradigma guvernării prin planificare și procese decizionale efectuate în cercuri limitate nu mai oferă o direcție fructuoasă azi, dimpotrivă. Guvernanța, caracterizată prin formule inovatoare de implicare a tuturor actorilor în incubarea și implementarea politicilor care îi vizează în mod direct pe cei implicați, este modelul dezirabil. Răzvan Foncea

Cât de vizibili crezi că sunt tinerii români la momentul actual în aceste sectoare? Cum poate să fie acest lucru îmbunătățit?

Interesul tinerilor pentru viața publică este unul solid, la fel și dorința de participare și implicare. Liderii politici nu le validează rolul. Datorită tuturor prejudecăților referitoare la statutul tinerilor în viața „cetății”, încrederea acestora în instituții și în reprezentanții instituțiilor este profund limitată. Tinerii, însă, au demonstrat maturitate și capacitatea de a genera soluții de reală valoare în spectrul public. Pe plan european se înregistrează progrese. În România, în schimb, reprezentarea tinerilor în viața politică este minoritară.

Vrei să rămâi în România în viitor sau să își continui studiile/munca în altă țară?

De-a lungul timpului, mi-am solidificat convingerea că vreau să trăiesc aici, în România, să clădesc acasă și să mă dedic serviciului public. Desigur, nu neg oportunități de studiu sau chiar experiențe de perfecționare profesională în afara granițelor țării – dimpotrivă. Iubesc titulatura de cetățean european, euroatlantic și global. Nu mă văd stabilindu-mă altundeva, totuși. În România zace un cluster de dezvoltare cu dimensiuni încă neaccesate, un potențial epic. Îmi doresc să particip, cu resursele de care dispun și în limitele în care contribuția mea este benefică, la fructificarea acestui potențial. România merită mult mai mult decât i-aș putea eu oferi vreodată. Fără să apelez la clișee, pe România mă leagă un atașament profund, cel mai însemnat. Răzvan Foncea

Ce alte pasiuni mai ai?

Sfera mea de interes cuprinde politicile publice (cu precădere cele educaționale și de tineret), literatura contemporană, filosofia politică, geopolitica, diplomația publică, studiile europene și transatlantice, istoria contemporană, etc. Cu mult timp înainte de a-mi materializa aceste pasiuni, am descoperit că îmi place să scriu (eseistică și poezie în principiu). Nu îmi prea fac timp pentru aceste pasiuni, din nefericire. În rest, încerc să-mi fac cât mai mult timp pentru lectură și călătorii. Răzvan Foncea

 

Răzvan Foncea

 

Ce obiective ai pe termen lung?

Pe termen lung, iau în calcul o carieră în serviciul public și/sau în diplomație. Mai cochetez și cu ideea unei cariere academice. Dorința mea este să pot să clădesc perspective sănătoase și prospere de politică publică în domeniile la care mă pricep. Vreau, totodată, să ajung în punctul în care să am capacitatea de a accesa piața ideilor.


Ți-a plăcut acest interviu și îți dorești să citești și altele? Te invităm să arunci o privire la secțiunea noastră de interviuri.

Vrei să fii la zi cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook sau Instagram.

Hello! Mă numesc Antonia Vlad (sau Anya, numele meu chinezesc) și sunt studentă la Facultatea de Litere și Arte din cadrul ULB Sibiu. Îmi place să ascult muzică, să citesc, să pictez și să scriu. I'm an ornithophile și iubesc sushi-ul.