Software engineering: despre facultatea din România și masterul în Germania

Software Engineering

Cum am ajuns să aleg acest drum?

Cred că punctul incipient în această călătorie, să o numim așa, a fost în clasa a 7-a, când am început să mă gândesc la ce profil vreau să urmez în liceu. Până în acel moment, mi-au trecut prin minte multe variante de-a lungul copilăriei; am început de la medicina veterinară, în timpul grădiniței (îmi plac foarte mult animalele), apoi am continuat cu arhitectura, un domeniu foarte frumos dar și foarte greu. În cele din urmă, am aflat de la părinți și profesori de așa numitul termen „programator”. Tot ce știam eu despre calculatoare la vârsta aceea era să mă joc și ce mai lucrasem pe la orele de TIC din generală. software engineering

Într-o zi, la ora de TIC, am observat un coleg care lucra ceva pe propriul laptop, într-un program cu o interfață ciudată, ce îmi aducea aminte de filmele Matrix.

Discutând cu profesoara, am înțeles că acel coleg „programa”- adică rezolva o problemă din carte spunându-i calculatorului ce să facă. Am fost fascinată și, în acel moment, am decis că și eu vreau să fac asta.

Așa am ajuns un an mai târziu să intru la liceu într-o clasă cu profil de Matematică-Informatică și de aici a început totul.

Reacția celor din jur

Un alt moment important din viața mea urma să vină 4 ani mai târziu, odată cu terminarea liceului. Toată lumea ne întreba ce facultăți vrem sa urmăm. La fel ca majoritatea colegilor mei, am decis că voi urma o facultate de profil ca să ajung programator. Am fost susținută de familie și prieteni, evident. Lucram zilnic împreună cu colegii pentru admitere și asta a făcut totul mai ușor. software engineering

Admiterea la facultate

Ulterior a venit și întrebarea „La ce facultate vrei să mergi?”. După cum știu toți cei interesați, în Cluj sunt două facultăți mari cu profil de Informatică/Calculatoare: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică. Pentru a intra la oricare dintre ele trebuie să te pregătești din matematică și/sau informatică. Ca să detaliez puțin, când am dat eu admiterea, la UBB puteai da test de admitere din matematică sau informatică după bunul plac. La UTCN examenul era doar din matematică. Eu am ales să mă pregătesc din matematică, pentru a simplifica puțin procesul. Fiecare universitate are stilul ei de testare: la UBB examen scris, unde conta toată rezolvarea problemei, iar la UTCN examenul era grilă. Fiecare tip de examen are avantajele și dezavantajele lui. Cele de la UBB erau mai accesibile, asemănătoare cu examenul de bacalaureat, iar cele de la UTCN necesitau mai multă pregătire.

Fiecare universitate pune la dispoziție ca modele examenele anterioare, iar UTCN are culegere de admitere.

Tot ce trebuie să facă un viitor student e să rezolve cât mai multe probleme pentru a se familiariza cu examenul. Ambele universități organizează în fiecare an și cursuri de pregătire, de asemenea și o simulare. UBB oferă posibilitatea de a aplica la facultate cu nota de la simulare dacă se dorește. La UTCN toți candidații trebuie să susțină examenul de admitere, asta dacă nu au luat 10 în simulare (aceia sunt admiși automat). Există multe posibilități să intri la facultate fără examen: dacă ești olimpic sau participi la concursuri organizate de universitate, dar nu o să intru prea în amănunt aici, pentru că probabil s-au mai schimbat de când am dat eu admiterea. software engineering

Nu e neapărat greu să intri la o facultate cu profil de IT din Cluj, dar necesită multă muncă.

Cei care nu au fost la Mate-Info nu trebuie să se demoralizeze, am avut mulți colegi de la licee cu alte profiluri și s-au descurcat.

Eu am ales să merg la UTCN sub îndrumarea părinților mei. Și ei au absolvit tot acolo, iar eu sunt pasionată și de alte subiecte, nu doar programare. O mare diferență dintre cele două universități e ca UBB se concentrează pe programare. UTCN este inginerie, asta însemnând și matematică și electronică, multe alte subiecte ce nu se abordează la UBB. Celalată mare diferență este numărul de ani, la UTCN sunt 4 ani de licență, iar la UBB 3. De aici și titlul de inginer oferit de UTCN odată cu absolvirea. software engineering

 

Software Engineering

 

Contribuie facultatea la punerea bazelor unei viitoare cariere?

O mare influență în bazele informaticii a avut-o profesoara mea de informatică din liceu. De la ea am învățat multe lucruri care mi-au fost de folos și în facultate. Chiar dacă la facultate se începe cu bazele programării de la zero, consider că am avut un avantaj în anumită măsură. Facultatea îți pune la dispoziție foarte multe resurse prin care să înveți bazele programării, dar implică și mult studiu individual și dedicare. Știind multe din subiectele predate în primii 2 ani de facultate, mi se părea că nu învăț așa de multă programare precum mi-aș fi dorit. Dar odată cu anul 3, lucrurile s-au schimbat și au devenit mult mai interesante.

În primii ani de facultate materia este vastă și foarte variată.

Am făcut de toate: matematică, fizică, programare, electrotehnică ș.a.m.d. Odată cu anul 3, începe specializarea, asta însemnând că am început să facem mult mai multă programare. Abia atunci încep să se predea și alte materii precum managementul proiectelor sau chiar inteligența artificială. Domeniul IT este foarte variat, facultatea ne-a arătat puțin din toate, un fel de trial să zicem. Mai departe, ține de fiecare ce vrea să facă în cariera proprie. Aș putea spune că pentru a profesa în domeniu nu ai nevoie de mai mult. Oricum, odată cu terminarea anului 3, toți studenții trebuie să facă un internship, fie în cadrul unei companii, fie în cadrul facultății. software engineering

Relația profesor-student

Profesorii sunt și ei foarte variați. Însă, cât timp studenții vor să învețe și sunt interesați mereu pot găsi ajutor din partea lor. Unii sunt mai ocupați cu proiecte în universitate și sunt mai distanți, dar alții se implică mult în evoluția studenților. Profesorii de la laborator sunt cei mai apropiați de studenți și mereu dornici să ajute, fiind și ei majoritar proaspăt absolvenți sau masteranzi. Evident, nu există pădure fără uscături, dar există mulți profesori pasionați care vor să dea mai departe ceea ce știu, și asta mi se pare un lucru bun.

Perioada de examene

Sesiunea era partea noastra preferată din an. Da, știu că sună ciudat, dar era momentul în care nu ne mai trezeam dimineața să mergem la curs sau laborator, nu mai aveam proiecte de predat și lucram în ritmul nostru. Nu era ușor și să nu vă imaginați că eram o studentă de 10, dar mă descurcam. Aveam subiecte mai „faine” cum zicem noi la Cluj, dar și examene mai grele la care nu treceam din prima. Mereu ne strângeam mai mulți să învățăm împreună și era mai ușor. De exemplu, aveam materii la care învățam mulți algoritmi și fiecare își făcea partea, iar apoi ne explicam unii altora până înțelegeam toți. În general aveam câteva zile între fiecare examen. Nu era neapărat ușor, dar trecea repede sesiunea. Până la urmă ce e studenția dacă nu ai picat măcar un examen. software engineering

A urmat master în Germania…

Am fost interesată să fac master în afara țării deoarece nu mă prea mulțumea ce ofereau facultățile de la noi. Voiam să fac altceva, să experimentez. Părinții m-au susținut și ei în acest demers, mai ales că ei au insistat să fac și master. Pentru mine nu era obligatoriu, dar am zis că dacă tot e să îl fac, atunci îl voi face în afara țării. Pe lângă asta, voi avea oportunitatea să călătoresc în fiecare weekend să vizitez Germania, Belgia, Olanda și țările învecinate.

În acea perioadă lucram și la o companie ce avea birou și în Germania. Am încercat să le îmbin pe amândouă, să fac masterul și să lucrez în Germania, dar lucrurile nu au mers cum am plănuit eu. Am rămas să lucrez la distanță pentru România, și să fac doar facultatea în Germania. Motivul pentru care am ales și universitatea RWTH Aachen a fost tot cel al jobului, care s-ar fi desfășurat în acel oraș. Cu toate că nu am ajuns să lucrez acolo, nu regret decizia de a merge la acea universitate, fiind una dintre cele mai bune din Germania. Un alt aspect interesant e faptul că poți să îți alegi ce materii vrei tu să faci. Nu există un plan definit, iar fiecare student are propria autonomie.

Acomodarea în Germania

Inițial nu a fost ușor să mă mut acolo. Nu am prins loc la cămin, deși mă bazam pe asta. Lista de așteptare pentru cămin depășește un an. Eu am aplicat pentru cămin cu un an înainte (nu trebuie să fii student pentru a aplica la cămin, dar listele sunt foarte lungi). Înainte să înceapă anul universitar a fost o perioadă foarte stresantă, neavând cazare, a trebuit să merg să îmi caut apartament. Nu este ușor să găsești chirie în Germania deoarece trebuie să demonstrezi că ai fondurile necesare pentru a plăti câteva luni de chirie. Proprietarii nu închiriază fără să te cunoască personal. Odată ce am găsit cazare, am cunoscut și vecini, colegi de facultate care mi-au făcut mai ușoară acomodarea. software engineering

Încă un lucru interesant e că în majoritatea orașelor din afara țării există comunități de români, care sunt dispuși să te ajute.

Chiar dacă nu știi germană, te poți descurca cu engleza, orașul fiind plin de studenți străini, mereu găsești ceva de făcut.

Pe lângă asta, a trebuit să mă descurc singură cu tot ce ține de casă, curățenie, mâncare, amenajat. În general, apartamentele vin nemobilate. Însă, studenții își vând din lucruri când se mută și găsești ușor mobilier la preț mai mic. software engineering

 

Software Engineering

 

Înscrierea la master în Germania

La master am aplicat direct prin platforma universității. Nu e greu, dar trebuie să te ocupi singur de tot ce ține de acte și să te informezi bine despre cerințele lor. De exemplu, admiterea aici se bazează pe materiile pe care le-ai făcut la licență și notele la ele. Nu ești acceptat dacă materiile nu se potrivesc cu ce fac ei la licență. Eu am aplicat la 3 programe de master, dar am fost acceptată doar la 2. Concluzia e că trebuie să sapi mult în documentele de pe site, să cauți cerințele lor și să vezi dacă te potrivești. Pe lângă asta mai e și așteptarea de 2-3 luni până primești răspunsul. Dar asta nu se aplică la toate universitățile din Germania, fiecare are regulile ei.

Cariera după terminarea studiilor

Pe partea de carieră, nu știu dacă am neapărat un avantaj față de cineva care nu a făcut master. În general, când te angajezi la o companie, ești testat, important e ce știi. Probabil că e mai ușor să ajungi la un interviu, dacă ai un master în CV. Evident, poți să continui cu un doctorat și să lucrezi în cercetare, dar asta nu e visul meu.

Eu oricum lucrez de multă vreme în domeniu, cam doi ani jumate în acest moment, și sunt la al doilea job.

Consider că experiența în companii este foarte valoroasă chiar încă din facultate, aș recomanda oricui să încerce să și lucreze.

În companii înveți lucruri pe care facultatea din România nu le preda, cum ar fi munca în echipă. Din ce îmi amintesc am avut un singur proiect în echipă, iar în Germania, toate materiile presupun munca în grup.

Planurile Codruței pe termen lung

Pe termen lung, aș vrea să avansez și să învăț cât mai multe pot, din universitate și din compania la care lucrez. Mereu am fost pasionată de design, și în viitor pe lângă programare mi-ar plăcea să mă ocup și de partea de design a produselor, sau comunicarea cu clientul. Există două mari opțiuni pe care le ai ca și programator odată ce înaintezi în vârstă: poți să mergi pe partea tehnică, ca și arhitect de sistem/ technical lead, sau să mergi pe partea de business ca project manager. Există multe opțiuni, fiind un domeniu atât de vast. software engineering

Ca și îndrumare pentru cei ce doresc să pornească pe acest drum, dar nu ar vrea să programeze.

Există foarte multe poziții non-tehnice în companiile de IT. De la resurse umane, marketing, design, management, industria are foarte multe de oferit.

Iar pentru cei pasionați de programare, nu vă opriți din învățat.

IT-ul presupune schimbare continuă și o evoluție constantă. Odată ce ai ajuns la primul job de acolo se deschid multe porți și apar multe oportunități. Merită luate în seamă și concursurile din timpul facultății, adaugă experiența și posibilitatea de a cunoaște oameni interesanți și de a forma legături ce te pot ajuta pe viitor. software engineering


– Codruța Gherman, masterand software engineering în Germania


Ți-a plăcut acest articol și îți dorești să citești și alte articole de-ale tinerilor? Te invităm să arunci un ochi la articolele din categoria Studenția în România.

Vrei să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești și pe Facebook și Instagram.

A pus bazele proiectului în 2020, la începutul pandemiei, înainte să își dea bacul. Acum, este anul 3 la jurnalism în Oradea și membru asociat în cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Iubește cafeaua, cărțile și ploile zilelor de vară.