Suicidul: un act care afectează mai multe vieți

suicidul
Suicidul este definit ca fiind acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte. Acest lucru este în opoziție cu instinctul uman, acela de a supraviețui cât mai mult timp. Astfel, dacă gândul și/sau acțiunea de a-și pune capăt zilelor apare repetitiv, înseamnă că psihicul uman interpretează situația de viață cu care se confruntă ca fiind una de nesuportat, fără speranță și viitorul , unul inexistent. Din acest motiv vede moartea ca singura metodă de scăpare. Această problemă este foarte comună și foarte gravă.
Suicidul este pe locul 2 în rândul cauzelor morții la adolescenți și tineri, însă grupa de vărstă cea mai predispusă este vârsta a 3-a.
În lume se înregistrează 1 deces prin suicid la fiecare 40 de secunde. În România 23% din decesele înregistrate sunt prin suicid, asta înseamnă aproximativ 2950 de decese prin suicid pe an. Deși mulți cred că în rândul femeilor acest comportament este mai frecvent, adevărul este că suicidul este mult mai des întâlnit în cazul bărbaților, mai precis prevalența în funcție de sex este 4:1, adică 1 femeie la fiecare 4 bărbați.
Un act suicidar nu afectează doar persoana respectivă, ci și familia, prietenii și comunitatea acestuia.
Aproximativ 135 de oameni din jurul unei persoane care moare prin sinucidere sunt afectați de actul respectiv, deci aproape 108 milioane de persoane pe an la nivel global. Apropiații celui care s-a sinucis au risc mai mare de a comite și ei suicid, din cauza traumei cauzate de pierdere, lipsa suportului social sau din cauza stigmei asociate. Chiar și așa, multe țări în loc să prevină suicidul prin a acționa asupra cauzelor acestuia și a sprijini persoanele care se confruntă cu această problemă sau care au pierdut în acest mod pe cineva drag, provoacă și mai multă stigmatizare.
În 25 de țări suicidul este condamnat prin lege, iar în alte 20 de țări o persoană care are o tentativă de suicid poate fi pedepsit cu închisoarea.
În plus, multe religii nici nu oferă decedatului o ceremonie de înmormântare dacă cauza a fost suicidul. Văzând gradul de afectare a persoanelor și prevalența tulburării, acest aspect este alarmant. Suicidul nu este un act făcut doar din „lașitate” sau ca „nevoie de atenție” cum cred mulți oameni, ci este o problemă care are mulți factori ca și cauză, acestea fiind o combinație dintre factorii genetici, psihologici, sociali, culturali, de sănătate, traume și pierderi suferite.
Comportamentul de suicid este determinat genetic între 38% și 55%, fiind mai frecvent la persoanele care au în familie persoane care au murit prin suicid.
Cel mai des se asociază cu tulburarea depresivă unipolară sau bipolară, însă poate fi asociată și cu tulburarea de personalitate borderline, episoade psihotice, abuzul de substanțe, tulburare de stres post-traumatic și tulburări alimentare. Chiar și în lipsa unei tulburări psihice, există anumite stări psihologice care cresc riscul de suicid, ca de exemplu deznădejdea, pierderea sensului vieții, percepția propriei persoane ca povară pentru ceilalți, capacitate scăzută de rezolvare de probleme, temperament impulsiv, lipsa de speranță, toleranță scăzută la distresul emoțional și scheme cognitive dezadaptative. Bolile de sănătate fizică cronice sunt un alt factor care duc la creșterea riscului de suicid, cum ar fi cancerul, HIV, durerea cronică sau boala Alzheimer din cauza riscului ridicat de mortalitate implicită al acestor boli.
Evenimentele de viață și factorii sociali sunt iarăși aspecte ce nu pot fi neglijate, cel social fiind poate cel mai controlabil dintre toți ceilalți factori. Unele din acești doi factori sunt pierderea neașteptată a unui membru al familiei, pierderea locului de muncă, abuz sexual, bullying, izolarea socială/înstrăinare față de ceilalți, discriminare, sărăcie, reprezentare eronată a suicidului în mass-media.
Semne de alarmă pentru o posibilă tentativă de suicid:
  • Amenințare cu suicid sau discuție frecventă despre dorința de sinucid;
  • Pregătiri pentru suicid (a scrie o scrisoare, a dona lucruri personale importante, strângere de medicamente, scrierea unui testament, etc);
  • Izolare socială;
  • Stare de calm bruscă sau neașteptată după o perioadă de tristețe sau iritabilitate intensă;
  • Comportamente periculoase sau de auto-mutilare;
  • Lipsă de speranță sau deznădejde;
  • Lipsă de interes pentru igienă personală.
Ce poți să faci TU:
  • Dacă cunoști pe cineva care a pierdut o persoană dragă prin suicid, fii alături de el, susține-l, nu îl judeca, dă dovadă de compasiune și înțelegere.
  • Dacă observi semnele menționate mai sus la cineva apropiat, nu îl lăsa singur, nu îl judeca, ascultă-l, să nu minimalizezi problema lui, vorbiți despre motivele lui de a trăi, încurajează-l să caute ajutor profesional cât mai repede, iar în cazuri grave sună la 112.
  • Dacă ai gânduri sau tentative recurente de a-ți lua viața, caută imediat o persoană de suport care te înțelege și nu te judecă, gândește-te la motivele tale pentru a trăi, caută ajutor profesional cât mai repede, iar în cazuri grave sună la 112.
Fi înțelegător și empatic cu tine însuți și cu ceilalți! Nu ești singur! O să vină perioade mai bune în viața ta!

Bibliografie:
©Joiner TE, Jr (2005). „The psychology and neurobiology of suicidal behavior”. Annual Review of Psychology. 56: 287–314.
©Tintinalli, Judith E. (2010). Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide (Emergency Medicine (Tintinalli)). New York: McGraw-Hill Companies.
©https://www.antisuicid.ro/
©Brent, DA (2008 Jun). „Familial transmission of suicidal behavior”. The Psychiatric Clinics of North America. 31 (2)
©Chang, B (2011 Sep). „The depressed patient and suicidal patient in the emergency department: evidence-based management and treatment strategies”.
©Emergency Medicine Practice. 13 (9) International association for suicide prevention

Te invităm să citești și alte articole scrise de psihologul clinician, Renata Sandor.

Îți dorești să fii la curent cu activitatea noastră? Te invităm să ne urmărești atât pe Facebook cât și pe Instagram.